Anunțul momentului pentru toți românii! Prețurile la mâncare și energie cresc pe final de an

Acest fenomen este determinat de o serie de factori care au influențat în mod negativ economia în ultimele luni, iar prognozele indică o posibilă scădere a inflației abia în 2026. Iată care sunt motivele din spatele scumpirilor și ce ar trebui să așteptăm în perioada următoare.

Seceta și scumpirea mărfurilor – principalii factori ai inflației

În 2024, seceta severă a afectat considerabil producția agricolă din România, diminuând oferta de alimente și contribuind la creșterea prețurilor în acest sector. La aceasta se adaugă și majorarea cotațiilor unor mărfuri esențiale pe piețele internaționale, ceea ce influențează costurile de producție și, implicit, prețul final al produselor de bază. Alimentele și energia sunt printre cele mai afectate categorii, deoarece au o volatilitate mare și reacționează rapid la schimbările de pe piețele globale.

În contextul acestor schimbări, inflația se menține peste pragul de 3%, depășind estimările anterioare. Deși BNR preconizează o scădere treptată a inflației, aceasta va avea loc doar pe termen lung, cu o eventuală revenire sub 3% începând din 2026.

Instabilitatea fiscală și efectele politicilor economice

Pe lângă provocările cauzate de secetă și scumpirea mărfurilor, incertitudinea legată de politicile economice ale guvernului adaugă un alt strat de nesiguranță. Banca Națională avertizează că politica fiscală și cea a veniturilor sunt factori critici în menținerea stabilității economice. Planul de consolidare bugetară, preconizat a începe din 2025, implică o serie de măsuri fiscale, care, potrivit BNR, ar putea avea un impact semnificativ asupra inflației și asupra pieței muncii.

Citește și

Se impun noi taxe pentru mașinile electrice produse în China. Cât de mari vor fi și cum vor impacta industria auto din Europa

Se impun noi taxe pentru mașinile electrice produse în China. Cât de mari vor fi și cum vor impacta industria auto din Europa

Conform raportului BNR, "incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare". Această îngrijorare este justificată de impactul pe care noile taxe și măsuri fiscale le-ar putea avea asupra întreprinderilor și gospodăriilor, creând un lanț de efecte economice asupra prețurilor și salariilor.

Un alt factor care alimentează incertitudinile economice este reprezentat de dinamica pieței muncii și evoluția salariilor. Într-o economie deja tensionată, o eventuală creștere salarială rapidă, nesusținută de o creștere corespunzătoare a productivității, ar putea amplifica inflația. De asemenea, situația pe piața energiei rămâne extrem de volatilă, fiind afectată de tensiunile geopolitice și de fluctuațiile prețurilor la țiței. Aceste evoluții influențează atât costurile de producție, cât și prețurile de consum, determinând o creștere a facturilor la energie și transport, aspecte ce vor pune o presiune suplimentară asupra bugetelor populației.

Ce ne rezervă anul 2025

Anul 2025 este așteptat să fie unul al tranziției și al ajustărilor economice, cu o fluctuație pronunțată a inflației în primul semestru, potrivit BNR. Implementarea măsurilor de consolidare bugetară poate avea atât efecte pozitive, prin stabilizarea deficitului, cât și provocări, în funcție de modul în care acestea vor afecta consumul și investițiile. Pentru români, acest lucru ar putea însemna costuri mai mari în continuare, iar pentru companii, o ajustare a strategiilor financiare și operaționale pentru a rămâne competitive într-un mediu economic instabil.