România, printre cele mai afectate state de noul angajament NATO. Cât ar trebui să direcționeze pentru Apărare din buget

România este printre statele cele mai afectate, având în vedere nivelul redus al încasărilor bugetare raportate la PIB.

De ce România ar resimți cel mai mult obligația

La nivel teoretic, procentul de 5% din PIB este egal pentru toți. În practică însă, lucrurile stau diferit. În România, statul colectează doar aproximativ 34% din PIB sub formă de taxe și impozite, cel mai mic nivel din Uniunea Europeană. Asta înseamnă că, pentru a respecta noul prag NATO, aproape 15% din veniturile statului ar trebui direcționate exclusiv către apărare.

Prin comparație, Franța strânge la buget peste jumătate din PIB. Astfel, pentru Paris, 5% din PIB înseamnă mai puțin de 10% din totalul veniturilor publice – un efort semnificativ mai mic decât cel pe care l-ar suporta Bucureștiul.

Până acum, în toate statele europene cheltuielile pentru educație depășeau cheltuielile militare. Dacă noul acord va fi aplicat întocmai, aproape toate țările membre NATO din Europa – cu excepția Suediei – ar ajunge să aloce mai mulți bani pentru armată decât pentru școli și universități.

Pentru România, care oricum se află la coada clasamentului european la investițiile în educație, situația ar fi și mai complicată. Resursele limitate ar putea forța reduceri în domenii cheie pentru dezvoltarea pe termen lung.

Citește și

Nicușor Dan a revenit la Cotroceni după concediu. Ce planuri mari are președintele României

Nicușor Dan a revenit la Cotroceni după concediu. Ce planuri mari are președintele României

Protest în rândul magistraților din București. Aceștia opresc activitatea ”pe durată nedeterminată” ca protest față de pensiile speciale

Protest în rândul magistraților din București. Aceștia opresc activitatea ”pe durată nedeterminată” ca protest față de pensiile speciale

Situația actuală în România

În 2023, România a cheltuit pentru apărare circa 1,7% din PIB, adică în jur de 5% din totalul veniturilor bugetare. În Europa de Est, Polonia și Bulgaria au avut procente similare, dar statele vestice au rămas mult sub acest nivel. Media Uniunii Europene a fost de 1,3% din PIB pentru apărare.

Creșterea la 5% din PIB ar presupune practic o triplare a fondurilor direcționate către Ministerul Apărării. În condițiile în care România are deja unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, de aproape 9% în 2024, un astfel de salt ar fi extrem de dificil de realizat.

Analiștii avertizează că, fără creșterea veniturilor bugetare printr-o mai bună colectare a taxelor și reducerea evaziunii fiscale, România riscă să nu poată susține obligațiile internaționale fără a sacrifica sectoare vitale precum educația sau sănătatea.