Cheltuielile de personal ale României, peste pragul de 10 % din PIB. Ministerul Finanţelor caută soluţii înainte de creşterea taxelor

Din această sumă imensă, 13,7 miliarde de lei sunt destinate exclusiv sporurilor, bonusurilor, primelor şi premiilor acordate unor categorii de bugetari. Calculele NU includ indemnizaţia de hrană, norma de echipament, plata cu ora sau alte drepturi conexe, ceea ce înseamnă că nota de plată reală pentru beneficii suplimentare este sensibil mai ridicată.

Cât cheltuie statul pe bonusurile bugetarilor

Cifrele ridică o problemă dublă: pe de o parte, sustenabilitatea financiară a aparatului public, iar pe de altă parte, echitatea în raport cu mediul privat. Analiştii fiscali remarcă faptul că ponderea cheltuielilor de personal în PIB este deja mai mare decât în Ungaria sau Polonia, deşi serviciile publice livrate cetăţenilor nu par să fi ţinut pasul cu valoarea adăugată la salarii. În acelaşi timp, firmele private, obligate să concureze cu un stat care plăteşte sporuri generoase, se plâng că piaţa muncii este distorsionată, iar costurile de producţie cresc chiar şi pentru exportatori.

În spatele cifrei de 13,7 miliarde de lei se ascunde o junglă de stimulente dificil de cartografiat. Există sporul pentru condiţii vătămătoare, conceput iniţial pentru salariaţii expuşi la noxe, dar ajuns să fie plătit inclusiv în birouri moderne dotate cu aer condiţionat. La acesta se adaugă sporuri de fidelitate, de confidenţialitate, de noapte, de tură sau chiar de „complexitate” a muncii.

De multe ori, aceleaşi persoane beneficiază simultan de mai multe tipuri de suplimente, fiecare calculat ca procent din salariul de bază. Ministrul Boloş a insistat că reformarea sistemului nu poate fi făcută printr-o „regulă universală”, ci printr-o radiografie pe domenii, care să separe sporurile justificate – de exemplu, cele pentru medici aflaţi la ATI sau pentru poliţiştii de intervenţie – de plăţi acordate pur inerţial.

Dimensiunea problemei este amplificată de ambiţia guvernului de a introduce noua Lege a salarizării unice. În teorie, legea ar trebui să aşeze pe baze transparente grilele de plată şi să reducă dependenţa de suplimente. În practică, însă, primele etape vor necesita alte miliarde pentru a aduce toate funcţiile la acelaşi nivel de referinţă, repetând scenariul recalculării pensiilor. Dezastruos pentru buget, planul ar provoca un nou vârf de cheltuieli exact când Bruxelles-ul cere României să închidă deficitul şi să menţină datoria sub control.

Citește și

Cătălin Predoiu coboară printre sinistraţii din Covasna. Guvernul promite ajutor rapid pentru fiecare gospodărie inundată

Cătălin Predoiu coboară printre sinistraţii din Covasna. Guvernul promite ajutor rapid pentru fiecare gospodărie inundată

105 suspecţi reţinuţi după o razie record. Ce au găsit oamenii legii în casele persoanelor duse la audieri

105 suspecţi reţinuţi după o razie record. Ce au găsit oamenii legii în casele persoanelor duse la audieri