Proiectul privind reformarea sistemului de pensii ale magistraților, publicat de Guvern. Ce schimbări prevede documentul

Una dintre modificările-cheie introduce o limită clară asupra valorii pensiei de serviciu, iar noul proiect stabilește că: “Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.”

Această regulă se aplică tuturor categoriilor de magistrați și personalului de specialitate juridică prevăzut de lege.

Cerințe privind vechimea la pensionare: 35 de ani în muncă, 25 în funcții de magistrat

Proiectul păstrează principiul vechimii extinse, însă clarifică modul în care aceasta se calculează și consecințele pentru cuantumul pensiei.

Conform proiectului:

• Pensionarea standard se poate face la atingerea vârstei prevăzute de legislația generală privind pensiile, cea de 65 de ani.
• Este necesară o vechime totală de 35 de ani în muncă.
• Dintre aceștia, cel puțin 25 de ani trebuie să fie efectivi în funcțiile de magistrat sau personal juridic prevăzut de art. 221 alin. (1) al Legi nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Proiectul mai prevede că baza de calcul pentru pensie este de 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni, însă plafonarea de 70% la nivel net rămâne aplicabilă.

Reducerea pensiei pentru magistrații cu vechime sub 25 de ani în funcție

Pentru cei care îndeplinesc vechimea totală de 35 de ani, dar au între 20 și 25 de ani în funcții de magistrat, pensia este supusă unui coeficient de reducere.

Textul proiectului stipulează: “Cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 25 de ani în aceste funcţii.”

O nouă categorie: pensionarea indiferent de vârstă, cu condiția unei vechimi de 35 de ani în funcții

Proiectul introduce și un alineat nou, care deschide o posibilitate suplimentară pentru magistrații cu cariere foarte lungi.

Persoanele care au o vechime de cel puțin 35 de ani realizați exclusiv în funcțiile de magistrat se pot pensiona indiferent de vârstă, arată documentul.

Totuși, această facilitate vine cu un mecanism de corecție: pensia este redusă cu 2% pentru fiecare an care lipsește până la împlinirea vârstei standard de pensionare, iar cuantumul este recalculat anual.

Reforma pensiilor speciale, o condiție pentru banii din PNRR

Modificarea pensiilor speciale reprezintă una dintre condițiile impuse României prin Jalonul 215 din PNRR, care prevede reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.

În expunerea de motive, Ministerul Muncii explică că în anul 2025 este suspendată Cererea de Plată nr. 3, ca urmare a neîndeplinirii acestei condiții. Astfel, adoptarea actului normativ devine esențială pentru deblocarea fondurilor europene aferente tranșei 3.

Premierul Ilie Bolojan a explicat că, în contextul presiunilor calendarului PNRR, Guvernul nu își permite întârzieri suplimentare. De aceea, executivul va solicita Consiliului Superior al Magistraturii un aviz într-un termen mai scurt decât cel maxim prevăzut de lege.

“Vom cere CSM să ne emită un aviz într-un termen rezonabil, mai scurt de 30 de zile, astfel încât să putem angaja răspunderea guvernului pe proiect. Altfel, există un risc destul de mare să pierdem banii din PNRR”, a declarat prim-ministrul, potrivit Știrile ProTV.

Actuala procedură legislativă este influențată și de decizia Curții Constituționale, care a respins prima variantă a legii pe motive procedurale: Guvernul nu a așteptat 30 de zile pentru avizul CSM.

Pe fond, CCR nu a contestat reformarea pensiilor speciale, ci doar modul în care a fost derulată procedura. Ca urmare, executivul încearcă acum să evite o nouă contestație, dar fără a periclita termenele asumate de către România.