Val de cereri de plată la Pilonul II. Ce riscuri ridică proiectul de lege aflat la Curtea Constituțională
Galerie foto (1 fotografii): Val de cereri de plată la Pilonul II. Ce riscuri ridică proiectul de lege aflat la Curtea Constituțională
Ene Valentina | Publicat: 24.11.2025 19:45 | Actualizat: 24.11.2025 19:57
Plățile din Pilonul II au atins în septembrie un vârf istoric, pe fondul schimbărilor fiscale introduse la 1 august și al discuțiilor despre noul cadru de plată pentru pensiile private. Potrivit unei analize citate de specialiști, sumele virate lunar către participanți au urcat la 403,7 milioane de lei, după ce în august se situau la 271,9 milioane de lei și, în prima jumătate a anului, gravitau în jurul a 140–150 de milioane de lei pe lună.
Practic, în doar trei luni (iulie–septembrie) totalul achitat a ajuns la 943 milioane de lei, depășind banii plătiți în întregul semestru I (861 milioane de lei). Explicația principală: noua contribuție de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% aplicată părții din pensia privată care trece de pragul de 3.000 de lei, datorată nu la momentul contribuției, ci la momentul încasării.
Tot mai mulți români își retrag banii de la Pilonul 2 de pensii
Regula este simplă în formulare, dar cu efecte majore în comportamentul beneficiarilor. Pentru o plată de 5.000 de lei, baza de calcul CASS este diferența de 2.000 de lei, iar reținerea ajunge la 200 de lei. De aici și orientarea accelerată către plăți eșalonate, care permit fragmentarea sumei în tranșe ce se pot încadra sub plafonul de 3.000 de lei.
Exemplul clasic: la o acumulare de 30.000 de lei, retragerea dintr-o singură tranșă activează CASS pe 27.000 de lei (2.700 lei de plată). Împărțită în 10 rate a câte 3.000 de lei, obligația pentru sănătate dispare, pentru că fiecare plată rămâne sub prag.
De ce își retrag românii banii de la Pilonul 2
Dincolo de impulsul fiscal imediat, peisajul ar putea fi redesenat de proiectul de lege aflat în analiza Curții Constituționale, care vizează regulile de plată din sistemul privat. În forma discutată, plata unică ar fi plafonată la 30% din suma acumulată, iar posibilitatea participantului de a-și stabili singur rata lunară și durata încasării ar fi eliminată, transferând statului rolul de a impune modalitatea de plată.
„Încă de când a fost anunțată de către guvern introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate la plata pensiilor, am văzut un aflux din ce în ce mai mare de participanți care solicită plata pensiei private. În ultima lună, creșterea plăților a fost de aproape 50%”, a declarat George Moț la Digi24.
Pe termen scurt, datele arată o dublă mutație, creșterea volumului total al plăților și migrarea către scenarii eșalonate. Pe termen mediu, miza se mută pe predictibilitate. Un registru de reguli clare, stabilitate fiscală și transparență în opțiunile de plată ar reduce volatilitatea și ar permite participanților să-și planifice optim retragerile, în funcție de nevoile personale și de impactul taxelor.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.






Cele mai citite




