UPDATE | Legea pensiilor magistraților este constituțională. CCR a respins sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Nicușor Dan, Ilie Bolojan și Lia Savonea, primele reacții

UPDATE ora 16:20. Curtea Constituțională a anunțat, miercuri, într-un comunicat, că a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite.

Judecătorii CCR au constatat ”că dispozițiile art.I pct.1, 2 și 4, ale art.III pct.1 și 2, ale art.IV și ale art.V alin.(3)-(7) din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate”.

Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

”Dispozițiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu și nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr.467/2023”, a concluzionat CCR.

Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr.467/2023, se arată în decizia CCR.

”Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, dispozițiile legale criticate nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Deciziile Curții Constituționale nr.873/2010, nr.900/2020 și nr.467/2023.

De asemenea, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibile, solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare”, potrivit deciziei CCR.

UPDATE ora 15:55. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a spus că prin decizia CCR ”s-a făcut dreptate” și a anunțat ce va face mai departe pentru recuperarea celor 231 de milioane de euro din PNRR, odată cu dovedirea îndeplinirii jalonului din PNRR.

”S-a făcut dreptate: CCR a declarat constituțională tăierea pensiilor speciale ale magistraților. Guvernul condus de Ilie Bolojan a reușit, pentru prima dată în istorie, tăierea pensiilor speciale”, arată ministrul Dragoș Pîslaru, într-un mesaj transmis pe Facebook.

Ministrul a precizat că, în orele următoare, va avea discuții cu oficialii europeni despre decizia CCR în cazul Legii pensiilor magistraților și evoluția acesteia. Declarația integrală a ministrului Dragoș Pâslaru o puteți citi AICI.

UPDATE ora 15:10. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus, după decizia Curții Constituționale privind Legea pensiilor magistraților, că subiectul a fost ”în sfârșit” închis, iar mai departe este treaba ministrului Proiectelor Europene să caute soluții pentru a nu pierde banii din PNRR.

”Foarte bine că s-a clarificat, în sfârşit, acest subiect. Eu n-am comentat şi nu o să comentez nici de acum înainte decizii ale Curţii Constituţionale. Am făcut un apel şi eu să se iau o decizie. E bine că s-a închis acest subiect. (...)

De acum încolo, e treaba domnului ministru Pîslaru să-şi facă treaba de ministru, să nu pierdem acei bani de care am tot vorbit. Am încredere că dacă îşi face bine treaba domnul ministru Pîslaru, nu vom pierde acei bani”, a declarat Sorin Grindeanu, preşedintele Camerei Deputaţilor și liderul PSD.

UPDATE ora 14:38. Președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, spune, după decizia CCR, că ”România face un pas ferm împotriva privilegiilor nejustificate și reuşește să ducă la capăt reforma pensiilor magistraților, cerută cu insistență de societatea românească”.

”Corectăm începând de astăzi un sistem dezechilibrat, împovărător pentru bugetul public și perceput ca privilegiat în raport cu restul contribuabililor. Este un pas important spre o societate bazată pe echitate, responsabilitate bugetară și respect pentru fiecare contribuabil”, a spus Mircea Abrudean, într-un mesaj pe Facebook.

UPDATE ora 14:25. Președintele Nicușor Dan a salutat decizia Curții Constituționale în cazul Legii pensiilor magistraților și a adăugat că modificările aduse de actul normativ sunt un ”gest de echitate”.

”Salut decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților. Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră.

Asigur toți magistrații că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută”, a spus Nicușor Dan.

UPDATE ora 14:00. Președinta ICCJ, Lia Savonea, a spus, după ce judecătorii CCR au declarat constituțională legea pensiilor magistraților, că instanța supremă va folosi toate instrumentele legale și constituționale pentru a apăra independența justiției.

„Înalta Curte de Casație și Justiție a utilizat toate procedurile legale pentru apărarea independenței magistraților. Reculul evident în planul protecției constituționale obligă la reacții ferme.

Independența justiției nu este negociabilă, iar ICCJ va folosi toate instrumentele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”, a spus Lia Savonea, pentru Hotnews.

UPDATE 13:51. Premierul Ilie Bolojan salută decizia Curții Constituționale în privința pensiilor ocupaționale ale magistraților și susține că aceasta confirmă corectitudinea demersului Guvernului.

”Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistență de societatea românească și reușim un pas mare spre echitate. Totodată, din acest moment vom face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”, a spus Ilie Bolojan

Legea privind pensiile magistraților este jalon în PNRR. Neadoptarea ei anul trecut a ținut blocați 231 de milioane de euro pe care România trebuia să îi primească de la Comisia Europeană.

UPDATE: Curtea Constituțională (CCR) a respins, miercuri, sesizarea Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) și a stabilit că legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor este constituțională.

Șase judecători au votat pentru respingerea sesizării ICCJ, respectiv Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Dacian Dragoș, Mihaela Ciochină, Csaba Asztalos și Mihai Busuioc. Judecătorii Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga au votat pentru declararea ca neconstituțională a legii pensiilor magistraților.

După ce judecătorii CCR au declarat legea constituțională, prevederile acesteia privind, printre altele, reducerea pensiilor magistraților și creșterea etapizată a vârstei de pensionare pot fi aplicate.

Legea va intra în vigoare după ce va fi promulgată de președintele Nicușor Dan.

Știrea inițială:

Analizarea sesizării ICCJ în cazul modificărilor aduse legii pensiilor speciale ale magistraților a fost amânată de cinci ori de judecătorii Curții Constituționale. Ultima amânare a fost în 11 februarie, când CCR a anunțat că are nevoie de timp pentru a analiza ultimele documentele depuse de ICCJ în 10 februarie, prin care a solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Judecătorii CCR ar putea, miercuri, fie să trimită la Curtea de Justiției a Uniunii Europene solicitarea ICCJ, fie să respingă această cerere și să dea o soluție asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Înalta Curte susține că legea ar trata ”discriminatoriu” magistrații în raport cu alți beneficiari de pensii de serviciu și ar ”reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor”.

De asemenea, ICCJ apreciază că legea ar perpetua o stare de ”instabilitate legislativă” și ar institui ”un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv”. Potrivit instanței supreme, actul normativ ar încălca dreptul UE prin nerespectarea principiilor proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime.

Cinci amânări la CCR pentru legea pensiilor magistraților

În 5 decembrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în unanimitate, să sesizeze CCR în cazul Legii pensiilor magistraților. Magistrații instanței supreme susțin că urgența proiectului nu a fost demonstrată, iar invocarea condiționalităților din Planul Național de Redresare și Reziliență ar fi fost ”scoasă din context”.

”45% dintre magistrații în funcție ajung la o creștere bruscă a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar peste 20% la intervalul 60–64 de ani”, arată ICCJ, care susține că schimbările sunt lipsite de o tranziție reală.

Prima amânare a fost în 10 decembrie 2025, când CCR a anunțat că discuțiile vor începe în 28 decembrie. La următoarele două ședințe convocate la ICCJ, din 28 și 29 decembrie, discuțiile nu au putut avea loc, din cauza lipsei cvorumului. Judecătorii Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, propuși la CCR din partea PSD, au lipsit atunci de la ședință.

La 15 ianuarie 2026, ICCJ a depus la CCR o expertiză contabilă potrivit căreia legea contestată ”anulează pensia de serviciu”, în condițiile în care aceasta ar urma să fie mai mică decât pensia calculată pe baza contributivității.

Pe 16 ianuarie, CCR a amânat pentru a patra oară pronunțarea, stabilind următorul termen în 11 februarie. Atunci, judecătorii constituționali au anunțat a cincea amânare, pentru 18 februarie.

Ce prevede reforma pensiilor speciale ale magistraților

Legea adoptată de Parlament, după ce o formă anterioară a fost respinsă de CCR, introduce modificări substanțiale, printre care:

• creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani;
• stabilirea unei vechimi totale de minimum 35 de ani în muncă;
• plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul venit net;
• calculul pensiei la 55% din media veniturilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni;
• restrângerea posibilităților de bonificare și actualizare a pensiei.

Proiectul a fost avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii, dar Guvernul a susținut că reforma este necesară pentru echitate socială, sustenabilitate bugetară și respectarea angajamentelor asumate prin PNRR.

---