UPDATE / Curtea Constituțională a amânat pentru 11 februarie pronunțarea în cazul sesizării ICCJ privind reforma pensiilor magistraților

UPDATE: Curtea de Apel București a amânat pentru 30 ianuarie decizia în cazul cererii de suspendare a hotărârilor prin care Dacian Dragoș și Mihai Busuioc au fost numiți în funcțiile de judecători la CCR.

Avocata Silvia Uscov, membru AUR, a contestat, în ultima zi a anului trecut, la Curtea de Apel București, hotărârea Senatului din 24 iunie 2025 de numire a lui Mihai Busuioc ca judecător la Curtea Constituțională, pentru un mandat de 9 ani, acesta fiind propus de grupul senatorilor PSD, în locul lui Marian Enache.

Într-un dosar separat, avocata Silvia Uscov a contestat și Decretul din 8 iulie 2025 al președintelui Nicușor Dan de numire a lui Cosmin Dragoș Dacian ca judecător la Curtea Constituțională.

Avocata AUR Silvia Uscov arată, în cererea de suspendare, că cei doi judecători numiți la CCR nu îndeplinesc condiția de vechime pentru a ocupa aceste funcții.

UPDATE: Curtea Constituțională a anunțat că amână pentru 11 februarie pronunțarea în cazul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind Legea pensiilor de serviciu ale magistraților

”Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, arată CCR într-un comunicat transmis vineri.

Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis, joi, la Curtea Constituțională concluziile unui raport contabil independent, cerut unui expert contabil autorizat, care arată că dacă vor fi aplicate modificările aduse prin legea pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament, pensia de serviciu a magistraților va fi mai mică decât cea pe contributivitate.

”Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale. În contextul sesizării de neconstituționalitate formulate anterior, a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan. Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”, a arătat ICCJ într-un comunicat de presă.

Potrivit instanței supreme, concluziile raportului întocmit de expertul contabil arată că, prin aplicarea reformei Guvernului Bolojan, pensia de serviciu față de cea pe contributivitate ar fi:

• pentru magistrații de la judecători și parchetele de pe lângă acestea - cu 36% mai mică;
• pentru magistrații de la tribunale și parchetele de pe lângă acestea - cu 35% mai mică;
• pentru magistrații de la curțile de apel și parchetele de pe lângă acestea - cu 33% mai mică;
• pentru judecătorii ICCJ - cu 51% mai mică.

Știrea inițială:

Curtea Constituțională a României urmează să se pronunțe vineri, 16 ianuarie, asupra constituționalității legii de reformă a pensiilor magistraților, proiect pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament la începutul lunii decembrie. Decizia este așteptată după mai multe amânări și pe fondul unor tensiuni interne fără precedent în cadrul Curții.

Următorul termen de judecată a fost stabilit pentru ora 10:00 și reprezintă a patra încercare de soluționare a sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce în ședințele programate pentru 10, 28 și 29 decembrie nu s-a putut ajunge la o soluție.

CCR, într-un blocaj intern

Dosarul privind legea pensiilor magistraților a generat un conflict deschis între membrii Curții, după ce patru judecători, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, au refuzat să participe la ședințele de deliberare din 28 și 29 decembrie, invocând încălcarea regulilor procedurale și un calendar accelerat pe care l-au calificat drept nelegal.

Într-un comunicat comun, cei patru au susținut că sesizarea ICCJ a fost tratată într-un mod ”fără precedent” în practica CCR, subliniind că dosarul a fost înregistrat pe 5 decembrie, iar termenul de judecată a fost stabilit la mai puțin de trei zile lucrătoare.

Poziția președintei CCR în privința amânărilor repetate: ”Cvorumul nu a putut fi întrunit”

Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a confirmat imposibilitatea adoptării unei decizii din cauza lipsei cvorumului și a respins speculațiile privind o întrerupere nejustificată a deliberărilor.

”Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul. Prevederea legală stabilește că întreruperea deliberărilor poate fi realizată doar dacă este cerută procedural de un judecător și justificată pentru o mai bună studiere a problemelor”, a declarat Simina Tănăsescu după ultima ședință a CCR din 29 decembrie.

Aceasta a precizat că următorul termen, de astăzi, 16 ianuarie, este stabilit în mod formal și reprezintă o continuare a deliberărilor deja începute.

Ce reclamă ICCJ: urgență ”artificială” și lipsă de claritate

Sesizarea ICCJ vizează, între altele, caracterul de urgență al legii, pe care magistrații instanței supreme îl consideră insuficient justificat. Potrivit acestora, invocarea jaloanelor din PNRR ar fi fost ”scoasă din context”, iar Guvernul nu ar fi prezentat date concrete privind impactul bugetar imediat.

De asemenea, ICCJ reclamă lipsa de claritate și predictibilitate a normelor, utilizarea unor termeni juridici inexistenți și modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o perioadă reală de tranziție, ceea ce ar afecta principiul securității juridice, susține Înalta Curte.

Ce prevede reforma pensiilor speciale ale magistraților

Legea adoptată de Parlament, după ce o formă anterioară a fost respinsă de CCR, introduce modificări substanțiale, printre care:

• creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani;
• stabilirea unei vechimi totale de minimum 35 de ani în muncă;
• plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul venit net;
• calculul pensiei la 55% din media veniturilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni;
• restrângerea posibilităților de bonificare și actualizare a pensiei.

Proiectul a fost avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii, dar Guvernul a susținut că reforma este necesară pentru echitate socială, sustenabilitate bugetară și respectarea angajamentelor asumate prin PNRR.

Decizie paralelă la Curtea de Apel București, cu impact asupra CCR

Tot vineri, de la ora 09:00, Curtea de Apel București urmează să se pronunțe asupra contestațiilor înaintate de către avocata Silvia Uscov privind numirea judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc la CCR.

O eventuală suspendare a numirilor ar putea afecta cvorumul Curții Constituționale și, implicit, capacitatea acesteia de a lua o decizie asupra legii pensiilor magistraților, amplificând criza instituțională deja existentă.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a criticat suprapunerea termenului stabilit la Curtea de Apel București cu ședința programată la CCR, apreciind că această situație putea fi evitată printr-o mai bună coordonare a calendarului judiciar.

Într-o declarație pentru news.ro, Zegrean a sugerat că instanța ar fi putut fixa termenul într-o altă zi, în condițiile în care era cunoscut faptul că, la ora 10:00, Curtea Constituțională avea deja programată o ședință. În opinia sa, această coincidență oferă un pretext convenabil pentru o nouă amânare a deliberărilor de la CCR.

Totodată, Augustin Zegrean a subliniat că, din punct de vedere practic, participarea celor doi judecători vizați de contestații la ambele proceduri nu ar constitui un impediment real, întrucât programul poate fi ajustat, iar ședințele coordonate în consecință.

---