CCR amână pentru a treia oară discutarea sesizării privind legea pensiilor magistraților. Simina Tănăsescu: ”Am constatat şi astăzi, ca şi ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul”
Galerie foto (1 fotografii): CCR amână pentru a treia oară discutarea sesizării privind legea pensiilor magistraților. Simina Tănăsescu: ”Am constatat şi astăzi, ca şi ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul”
Redactia | Publicat: 29.12.2025 12:26 | Actualizat: 29.12.2025 17:51
Președinta Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, a anunțat, luni, că discutarea sesizării instanței supreme în cazul legii privind pensiile magistraților a fost amânată pentru 16 ianuarie 2026, după ce s-a constatat, din nou, lipsa cvorumului de ședință pentru a putea fi luată o decizie.
Curtea Constituțională a României (CCR) era așteptată să se pronunțe luni asupra sesizării formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a contestat constituționalitatea legii adoptate prin angajarea răspunderii Guvernului.
”Am constatat şi astăzi, ca şi ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în şedinţa care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formaţie completă, el s-a diminuat pe parcursul şedinţei. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc”, a anunțat Simina Tănăsescu.
Potrivit unor surse din CCR, citate de Agerpres, la ședința de luni nu s-au prezentat cei patru judecători propuși de PSD la Curtea Constituțională - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc.
Președinta Curții Constituționale a făcut mai multe precizări legate de întreruperea deliberărilor, arătând că, potrivit legii, aceasta poate avea loc la solicitarea unui judecător, dacă este nevoie de mai mult timp pentru analizarea sesizărilor supuse dezbaterii.
”Prevederea legală stabileşte că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbatării. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedința de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen”, a arătat președinta CCR.
Simina Tănăsescu a adăugat că dintre cei 9 judecători ai CCR, ea era singura care avea concediu în această perioadă, dar și l-a întrerupt pentru a participa la dezbaterea sesizării privind legea pensiilor magistraților.
”O scurtă declarație astăzi cu privire la modul în care funcționează Curtea Constituțională, obligatoriu în prezența tuturor celor 9 judecători, dar dacă plenul nu se poate întruni în deplinătatea sa, este necesară prezența a două treimi din numărul judecătorilor. În mod obișnuit, la ședințele plenului participă toți judecătorii, cu excepția situațiilor în care există absențe justificate. Pentru săptămâna în curs, din 29 decembrie 2025 până duminică, 4 ianuarie 2026, singura persoană care avea concediu eram eu și mi l-am anulat azi dimineață. Dat fiind că am văzut speculații prin presă legate de bilete de avion în jurul prânzului, orice discuție legată de vreun potențial bilet de avion, în ce mă privește, nu-și mai are sensul”, a mai spus Simina Tănăsescu.
În condițiile lipsei de cvorum, Simina Tănăsescu a anunţat că următoarea şedinţă a Curții Constituționale în cazul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție pe lema legii pensiilor magistraţilor a fost stabilită pentru 16 ianuarie, la ora 10:00.
În ce privește speculațiilor referitoare la solicitarea unui studiu de impact, Simina Tănăsescu a precizat că acesta nu este un criteriu pentru analizarea constituționalității legilor, iar în cazul sesizării privind legea pensiilor magistraților, acesta nu este relevant.
”Pentru că am văzut în presă speculații legate de un eventual studiul de impact, trebuie să precizez: studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, este reglementat de Șegea 24/2000, nu e o noutate. Şi nu fac altceva decât să precizez informaţii care sunt cunoscute în spațiul public, pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial.
Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalităţii legilor. E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudența în momentul de faţă, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a detaliat Simina Tănăsescu.
Aceasta este a treia amânare a discutării sesizării ICCJ privind pensiile magistraților. La ședința convocată duminică, 28 decembrie, CCR a amânat discuțiile din cauza lipsei cvorumului. Plecarea judecătorilor Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, propuși la CCR din partea PSD, într-o pauză de şedinţă de la care nu au mai revenit a blocat luarea unei decizii.
Prima amânare a deliberărilor CCR în cazul obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost în 10 decembrie.
Pentru deliberare și desfășurarea legală a ședinței CCR este necesară prezența a minimum șase judecători, iar pentru adoptarea unei decizii este suficient votul a cinci judecători din nouă.
Ce motive a invocat ICCJ în sesizarea legii
În data de 5 decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în unanimitate, să sesizeze CCR. Magistrații instanței supreme susțin că urgența proiectului nu a fost demonstrată, iar invocarea condiționalităților din Planul Național de Redresare și Reziliență ar fi fost ”scoasă din context”.
Potrivit ICCJ, Executivul nu a prezentat date clare privind impactul bugetar și nici argumente care să justifice modificări abrupte ale statutului magistraților. De asemenea, sunt reclamate probleme de claritate, predictibilitate și securitate juridică, precum și riscul unor discriminări între diferite categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu.
”45% dintre magistrații în funcție ajung la o creștere bruscă a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar peste 20% la intervalul 60–64 de ani”, arată ICCJ, care susține că schimbările sunt lipsite de o tranziție reală.
Ce prevede legea contestată la CCR
Actul normativ stabilește o serie de modificări majore, printre care: creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani, introducerea unei vechimi totale în muncă de 35 de ani, stabilirea pensiei la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, plafonarea pensiei nete la 70% din ultimul venit net și restrângerea posibilității de actualizare și bonificare a pensiei de serviciu.
Proiectul a fost avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii și reprezintă o nouă formă a legii, după ce prima variantă a fost declarată neconstituțională de CCR în luna octombrie.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.
Cele mai citite
