UPDATE / Guvernul și-a asumat răspunderea pe legea privind pensiile magistraților, după ședința solemnă din Parlament pentru Ziua Națională

UPDATE: AUR nu atacă la CCR proiectul privind pensiile magistraților și nu depune moțiune de cenzură

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus că partidul nu va depune moțiune de cenzură și nu va ataca la Curtea Constituțională (CCR) proiectul privind pensiile magistraților pentru care Guvernul și-a angajat, marți, răspunderea în Parlament.

UPDATE: Sorin Grindeanu: ”Sper ca legea să treacă de Curtea Constituțională”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus, după ce Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pe proiectul privind pensiile magistraților, că speră ca legea să treacă de Curtea Constituţională, pentru că România are nevoie de o reglementare în domeniul pensiilor speciale.

”Acum, tot acest drum a fost asumat, aşa cum bine ştiţi, de către prim-ministru. A asumat şi timingul, fiindcă s-au pierdut câteva săptămâni bune, s-a pierdut vremea şi şi-a asumat şi conţinutul, pe care şi noi, după aceea, ca parte a coaliţiei, am considerat necesar să mergem mai departe, astfel încât să prindem, pe ultima sută de metri, acest calendar”, a spus Sorin Grindeanu.

UPDATE: Ilie Bolojan, la asumarea răspunderii în Parlament: ”Nicăieri nu există pensionări la 48-50 de ani și o pensie cât ultimul salariu”

Guvernul și-a asumat, marți, răspunderea în Parlament pentru proiectul legii privind pensiile magistraților. Premierul a prezentat modificările aduse de proiectul de lege și a vorbit de corectarea unor nedreptăți, dar și de obligația asumată prin jalonul PNRR.

”Nicăieri nu există pensionări, în aceste sisteme, la 48-50 de ani și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu.

Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc cu autobuzele la serviciu, care țin benzile de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri, nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional și deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială și corectează o nedreptate acumulată în acești ani”, a afirmat premierul.

Declarația integrală a premierului din Parlament, la asumarea răspunderii Guvernului, o puteți citi AICI.

Potrivit Constituției, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată. Dacă moțiunea de cenzură nu trece de Parlament, Guvernul nu este demis, iar proiectul de lege prezentat se consideră adoptat.

UPDATE: Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, președintele PSD, a spus că ziua de 1 Decembrie a devenit, din păcate, un fel de întrecere despre cine este cel mai patriot şi mai suveranist din ţară.

”Ca şi cum asta înseamnă să strigi cât mai tare că iubeşti România. Sau să porţi tricolorul doar pe 1 Decembrie, dar să-l uiţi în dulap până la anul. și să crezi că, dacă pui steagul pe Facebook, ţi-ai făcut datoria faţă de ţară”, a afirmat Sorin Grindeanu.

Președintele PSD a mai spus că România este obligată să reziste nu doar provocărilor războiului de la graniţă şi manipulărilor digitale care ne otrăvesc minţile şi sufletele.

”Un alt mare inamic al unităţii naţionale este dezbinarea socială pe care o seamănă unii chiar aici, în ţară. Când îi zic profesoarei că e «bugetară», când îi spun fermierului că «trăieşte din subvenţii», iar pensionarului că este «balast». A diviza astfel societatea românească a devenit scena unui război hibrid paralel, ca şi cum nu era suficient cel propagat din afară. Cei care împart România în noi şi ei, în productivi şi paraziţi, în reformişti şi antireformişti sunt duşmani la fel de mari ai unităţii noastre naţionale”, a completat Sorin Grindeanu.

UPDATE: Premierul Ilie Bolojan, președintele PNL, a spus că 1 Decembrie ar trebui să fie un moment de unitate în jurul valorilor fundamentale ale statului roman.

”În ultimul an încrederea românilor în democrație a fost pusă la încercare. Unitatea noastră, ca națiune și societate, este și ea pusă la încercare în fiecare zi. Dușmanii noștri de astăzi sunt dezbinarea, neîncrederea și lipsa de responsabilitate. România are nevoie de responsabilitate politică și de predictibilitate. Nu de o confruntare permanentă. Nu de instigare și nu de haos.

1 Decembrie ar trebui să fie un moment de unitate în jurul valorilor fundamentale ale statului român: democrație, libertate, lege și respectul pentru fiecare cetățean. Acestea sunt coloana vertebrală a României moderne. Iar în inima statului național unitar român, consfințit la 1 Decembrie 1918, stă vocația noastră occidentală și europeană. Să nu uităm că apartenența la lumea occidentală și valorile ei fac parte din ADN-ul națiunii noastre.

Dragi români, țara noastră este parte a unei lumi nesigure, într-o schimbare rapidă. Ce facem în următoarele luni ne va defini parcursul pe termen lung”, a adăugat Ilie Bolojan.

UPDATE: Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a vorbit, la şedinţa solemnă dedicată Marii Uniri despre România puternică împreună.

”Când ne adunăm forţele, ţara creşte. Când ne risipim, pierdem timp şi şanse. Suntem mai buni împreună decât dezbinaţi. Se vede asta în fiecare comunitate care se ajută. Simţim asta în fiecare proiect dus la capăt. Şi ştim asta din vieţile noastre de zi cu zi. Când avem oameni în jur, mergem mai departe. Când rămânem singuri, orice pas pare mai greu”, a afirmat Abrudean.

UPDATE: Ședința solemnă dedicată Marii Uniri a început cu intonarea Imnului Național.

Premierul Ilie Bolojan și mai mulți miniștri sunt prezenți la ședința solemnă din Parlament, care va fi urmată de asumarea răspunderii pentru proiectul legii privind pensiile magistraților.

La ședința solemnă participă și foștii președinți Emil Constantinescu și Traian Băsescu, precum și reprezentanți ai cultelor religioase și oficiali ai corpului diplomatic.

UPDATE: Guvernul a aprobat forma finală a proiectului privind pensiile magistraților fără amendamentele parlamentarilor

Niciunul dintre cele 42 de amendamente depuse de parlamentari la proiectul legii privind pensiile magistraților nu a fost aprobat de Guvern în ședința de marți.

Pe această formă a proiectului de lege își va asuma Guvernul răspunderea în Parlament, marți, în jurul orei 15:00.

”Pe ordinea de zi a fost proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu. Au fost analizate, în cadrul procedurii de angajare a răspunderii Guvernului, amendamentele depuse de senatori şi deputaţi. Mai precis, au fost analizate cele 42 de amendamente, cele mai multe, 19, au venit de la Partidul Oamenilor Tineri, 12 amendamente a depus deputatul Dumitru Coarnă, în continuare deputata Raisa Enachi, 6 amendamente, Grupul Partidului AUR, 5 amendamente. Toate amendamentele au fost respinse de guvern, astfel încât forma finală a proiectului de legi a fost adoptată”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu.

Știrea inițială:

Ședința solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, care marchează 107 ani de la Marea Unire, este programată la ora 14:30.

La finalul ședinței solemne, Guvernul își asumă răspunderea pe proiectul de lege care modifică acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, fiind vizate în principal condiţiile de pensionare a magistraţilor şi modalitatea de calcul a pensiei.

Guvernul a aprobat vineri, 28 noiembrie, proiectul privind pensiile magistraților, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și limitarea cuantumului pensiei la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.

Aceleași prevederi vor fi aplicate și în cazul pensionării personalului auxiliar din instanțe și parchete, angajaților de la Institutul Național de Expertize Criminalistice și magistraților asistenți de la Curtea Constituțională.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat, în 27 noiembrie, aviz negativ pentru modificările aduse proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, dar acesta este unul consultativ.

Ce modificări aduce proiectul de lege privind pensiile magistraților

Una dintre modificările aduse proiectului legii privind pensiile magistraților, pentru care Guvernul își asumă răspunderea în Parlament, este introducerea unui calendar progresiv privind vârsta de pensionare. Magistrații se vor putea pensiona începând de la vârsta de 49 de ani până la finalul anului 2026. Ulterior, pentru fiecare promoție nouă, vârsta minimă de pensionare va crește cu câte un an, până la atingerea, în timp, a vârstei standard de 65 de ani, identică cu cea din sistemul public.

Proiectul prevede și noi reguli privind vechimea necesară pentru pensionare. În prezent, legea permite pensionarea bazată aproape exclusiv pe anii lucrați în magistratură. Prin modificările aduse legii, vechimea necesară pentru pensionare va fi de cel puțin 35 de ani de activitate profesională, indiferent de domeniu. Cerința va fi introdusă în etape și nu îi va afecta pe magistrații aflați acum aproape de pensionare.

Pensia magistraților nu va putea fi mai mare de 70% din venitul net

Proiectul de lege stabilește și cum va fi calculată pensia magistraților. Baza de calcul va fi formată din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni de activitate, din care pensia poate să reprezinte 55% din aceasta, dar nu mai mult 70% din venitul net al magistratului din ultima lună de activitate.

Asumarea răspunderii de către Guvern în Parlament pentru adoptarea proiectului legii pensiilor magistraților este o procedură care grăbește intrarea în vigoare a modificărilor aduse.

Reforma pensiilor de serviciu este obligatorie în cadrul angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar întârzierea adoptării ar afecta o tranșă de peste 230 de milioane de euro pe care România trebuie să o primească. Termenul-limită pentru îndeplinirea jalonului din PNRR a expirat în 28 noiembrie.

---