Ilie Bolojan, la asumarea răspunderii în Parlament: ”Nicăieri nu există pensionări la 48-50 de ani și o pensie cât ultimul salariu”
Galerie foto (1 fotografii): Ilie Bolojan, la asumarea răspunderii în Parlament: ”Nicăieri nu există pensionări la 48-50 de ani și o pensie cât ultimul salariu”
Redactia | Publicat: 02.12.2025 17:07 | Actualizat: 02.12.2025 18:19
Guvernul și-a asumat, marți, răspunderea în Parlament pentru proiectul legii privind pensiile magistraților. Premierul a prezentat modificările aduse de proiectul de lege și a vorbit de corectarea unor nedreptăți, dar și de obligația asumată prin jalonul PNRR.
Premierul Ilie Bolojan a spus, de la tribuna Parlamentului, că Guvernul îşi angajează răspunderea pe proiectul de Lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor în condiţiile în care Curtea Constituţională, cu un vot de 5 la 4 la prima angajare, a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost suficient.
Pentru proiectul de lege readus în Parlament există avizul CSM, chiar dacă acesta este unul negative, a precizat premierul.
Primul-ministru a precizat că proiectul pentru care Guvernul își asumă răspunderea are câteva elemente importante:
- crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani, cât este acum, la 65 de ani;
- introduce o creștere a vechimii în muncă, de la 25 de ani în prezent la minimum 35 de ani; asta înseamnă că nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani, cum este cea din prezent, de la 48 de ani;
- introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net; astăzi, pensia este cât ultimul salariu.
De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani, ceea ce înseamnă că în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani.
Proiectul privind pensiile magistraților ”corectează o nedreptate”
Premierul a mai spus că proiectul privind pensiile magistraților răspunde la trei aspecte importante.
”În primul rând, la un aspect de inechitate socială, pe care cetățenii țării noastre îl percep. Nicăieri nu există pensionări, în aceste sisteme, la 48-50 de ani și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu.
Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc cu autobuzele la serviciu, care țin benzile de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri, nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional și deci această propunere răspunde unui aspect de echitate socială și corectează o nedreptate acumulată în acești ani”, a adăugat premierul.
Al doilea efect al proiectului pentru care Guvernul își asumă răspunderea este că vine și pune economia pe baze sănătoase, ”în condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie”.
”Între 55 și 64 de ani, doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală, ceilalți, din păcate, sau sunt plecaţi din țară sau, prin diferite formule de pensionări anticipate sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie.
Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următori este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă pusă pe baze sănătoase.
Acest proiect vine să răspundă acestei realități și să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil în anii următori, în așa fel încât generațiile care ar trebui să intre în acest domeniu în activitate să poată să activeze în alte zone, pentru că oamenii calificați, atunci când vor ajunge și ajung la o maturitate profesională, la 48-50 de ani, își vor putea pune în valoare experiența și în următorii 15 ani”, a mai spus Ilie Bolojan.
Totodată, proiectul de lege răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, ”corectarea acestei nedreptăți fiind una din condițiile pe care România și le-a asumat și este jalon în PNRR.
”Odată cu demararea procedurii de angajare a răspunderii pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile în așa fel încât România să încaseze banii pe care îi are reținuți din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să-și angajeze răspunderea pe acest proiect de lege”, a încheiat Ilie Bolojan.
Potrivit Constituției, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.
Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată. Dacă moțiunea de cenzură nu trece de Parlament, Guvernul nu este demis, iar proiectul de lege prezentat se consideră adoptat.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.






Cele mai citite






