Guvernul a adoptat noile reguli pentru pensiile magistraților. Ce se schimbă și cum vor fi afectați judecătorii și procurorii

Executivul susține că măsurile sunt necesare pentru a corela statutul magistraților cu evoluția sistemului public și pentru a limita presiunea pe bugetul de stat, în condițiile în care numărul pensionărilor anticipate a crescut constant în ultimii ani.

Noi reguli pentru pensiile magistraților

Una dintre prevederile centrale ale proiectului este introducerea unui calendar progresiv privind vârsta de pensionare. Până la finalul anului 2026, magistrații vor putea ieși la pensie începând cu vârsta de 49 de ani, însă generațiile următoare vor avea praguri tot mai ridicate.

Pentru fiecare promoție nouă, vârsta minimă va crește cu câte un an, până la atingerea, în timp, a vârstei standard de 65 de ani, identică cu cea din sistemul public. Autoritățile spun că această tranziție, întinsă pe mai mulți ani, oferă predictibilitate și evită șocuri în sistem.

Schimbări importante apar și în ceea ce privește vechimea necesară pentru pensionare. Actuala regulă, care permitea pensionarea bazată aproape exclusiv pe anii lucrați în magistratură, este înlocuită cu o condiție generală: minimum 35 de ani de activitate profesională, indiferent de domeniu. Introducerea acestei cerințe se va face în etape, pentru ca magistrații aflați în preajma retragerii să nu fie afectați peste noapte.

Cum se va calcula pensia

O altă modificare cu impact direct privește modul de calcul al pensiei. Proiectul prevede ca baza de calcul să fie formată din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni de activitate, iar pensia să reprezinte 55% din această medie. În plus, legea introduce un plafon net, astfel încât pensia în plată să nu depășească 70% din venitul net al magistratului din ultima lună de lucru. Măsura limitează diferențele majore care existau până acum între salariu și pensie.

Executivul intervine și asupra conceptului de „vechime asimilată”, folosit ani la rând pentru a completa anii necesari pensionării. Cei cinci ani care puteau fi adăugați prin echivalare vor fi eliminați complet până în 2036, prin diminuări succesive, la fiecare doi ani. Guvernul argumentează că această ajustare graduală păstrează caracterul previzibil al sistemului și reduce abuzurile.

De asemenea, proiectul restrânge accesul la anumite bonificații, precum sporul de 1% pentru fiecare an suplimentar lucrat. Acesta se va aplica doar celor care se pensionează înainte de intrarea în vigoare a legii sau îndeplinesc deja condițiile legale. Pentru restul magistraților, acest tip de stimulent nu va mai fi disponibil.

Guvernul a anunțat că își va angaja răspunderea în Parlament pentru adoptarea proiectului, procedură care grăbește intrarea în vigoare a modificărilor, în lipsa unei moțiuni de cenzură. Reforma atinge una dintre cele mai sensibile categorii profesionale din sistemul public, iar efectele ei vor fi resimțite gradual în următoarele decenii, odată cu intrarea în sistem a noilor generații de magistrați.

Citește și

SUA ar putea recunoaște teritoriile ocupate de Rusia. Ce s-ar putea întâmpla dacă planul devine realitate

SUA ar putea recunoaște teritoriile ocupate de Rusia. Ce s-ar putea întâmpla dacă planul devine realitate

Condamnare uriașă pentru afaceristul Ioan Neculaie. Tribunalul Brașov l-a găsit vinovat de evaziune fiscală în formă continuată

Condamnare uriașă pentru afaceristul Ioan Neculaie. Tribunalul Brașov l-a găsit vinovat de evaziune fiscală în formă continuată