Moșii de vară 2026, pe 30 mai. Ce se dă de pomană în Sâmbăta Morților și ce tradiții respectă românii
Galerie foto (1 fotografii): Moșii de vară 2026, pe 30 mai. Ce se dă de pomană în Sâmbăta Morților și ce tradiții respectă românii
Ene Valentina | Publicat: 28.05.2026 19:18 | Actualizat: 28.05.2026 19:21
Românii se pregătesc pentru una dintre cele mai importante zile dedicate pomenirii celor trecuți în neființă din calendarul ortodox. În 2026, Moșii de vară, cunoscuți și drept Sâmbăta Morților, sunt marcați pe 30 mai, cu o zi înainte de sărbătoarea Rusaliilor.
Adaugă iAMnews.ro ca sursă preferată în Google
Pentru milioane de credincioși, această zi are o semnificație aparte și este legată de rugăciune, pomenire și gesturi făcute în memoria rudelor și apropiaților care nu mai sunt în viață. În multe zone din țară, tradițiile se păstrează cu strictețe, iar oamenii merg la biserică încă de dimineață pentru slujbele speciale dedicate celor adormiți.
De ce sunt importanți Moșii de vară în tradiția ortodoxă
Sâmbăta Morților este considerată unul dintre cele mai importante momente de pomenire din timpul anului bisericesc. Potrivit tradiției ortodoxe, rugăciunile rostite în această zi sunt dedicate sufletelor celor plecați și reprezintă un semn de iubire și respect față de familie și strămoși.
În biserici se oficiază parastase și slujbe speciale, iar credincioșii aduc pomelnice cu numele celor pe care vor să îi pomenească. După slujbă, mulți merg în cimitire pentru a aprinde lumânări și pentru a îngriji mormintele.
Pentru numeroase familii, Moșii de vară înseamnă și păstrarea unei legături simbolice cu cei dispăruți. Tradiția spune că sufletele celor morți sunt pomenite prin rugăciune și prin actele de milostenie făcute în numele lor.
Ce se împarte de pomană în Sâmbăta Morților
În centrul pomenii oferite de Moșii de vară se află coliva, preparatul nelipsit de la slujbele pentru cei adormiți. Grâul din care este făcută simbolizează renașterea și viața veșnică, motiv pentru care coliva este considerată unul dintre cele mai importante elemente ale ritualului.
Pe lângă colivă, românii oferă de obicei colaci, pâine, cozonac, plăcinte, sarmale sau diferite deserturi pregătite în casă. În funcție de zonă și de tradițiile locale, pomana poate include și fructe de sezon, apă sau vin.
Un obicei întâlnit în multe regiuni este acela de a împărți alimentele în vase noi. Farfuriile, cănile sau străchinile oferite împreună cu pomana rămân celor care le primesc și simbolizează continuitatea și respectul față de cei pomeniți.
În momentul în care împart darurile, oamenii rostesc formula „Dumnezeu să-l ierte”, transformând gestul într-o rugăciune pentru sufletul celui trecut în neființă.
Tradiții și credințe populare păstrate și astăzi
Moșii de vară sunt însoțiți și de numeroase tradiții populare care s-au păstrat de-a lungul timpului, mai ales în mediul rural. În unele zone există credința că în această zi sufletele celor morți se întorc simbolic acasă.
Din acest motiv, în anumite gospodării porțile sunt lăsate deschise, iar mesele sunt pregătite simbolic pentru cei plecați. În alte regiuni, oamenii împodobesc mormintele cu flori de tei sau ramuri de nuc, considerate protectoare.
Lumânările aprinse în cimitire au rolul de a simboliza lumina care călăuzește sufletele celor adormiți. Totodată, există și tradiții legate de evitarea anumitor activități în această zi.
Mulți credincioși spun că nu este bine să se spele haine, să se facă ordine generală sau să se muncească în gospodărie în Sâmbăta Morților. În unele sate încă persistă credința că răscrucile trebuie ocolite în această zi, fiind considerate locuri încărcate spiritual.
În Moldova, unele tradiții vechi vorbesc despre presărarea cenușii la răscruci pentru ca sufletele să nu se rătăcească. De asemenea, pomii tineri sunt uneori legați cu panglici colorate, simbol al vieții și al continuității.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.
Cele mai citite
