UPDATE | Curtea Constituțională a decis că un articol din Legea privind plata pensiilor private este neconstituțional. Argumentele CCR

UPDATE: Ce a declarat neconstituțional CCR din legea privind pensiile private

Curtea Constituțională a anunțat că, din sesizările ICCJ și AUR, a declarat neconstituționale doar prevederile articolului care face referire la plata unică a pensiei private pentru persoanele care suferă de afecțiuni oncologice. Celelalte obiecții de neconstituționalitate au fost respinse.

Decizia integrală a judecătorilor constituționali, luată cu majoritate de voturi, în cazul legii privind pensile private:

”Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că prevederile art. 55 alin. (2) din Legea privind plata pensiilor private sunt neconstituționale.

Totodată, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că prevederile art. 3 alin. (1) pct. 15 și 23, art. 3 alin. (1) pct. 31 lit. d) și e), art. 5 alin. (1) lit.g, art. 7 alin. (1), art.8 lit.b), art.9, art. 11 alin. (2), art. 12 alin.(1) lit.b), art. 13 alin.(1), art. 18 alin. (2) lit.b), art.20 alin.(2), art.21 lit. a), b) și c), art.22 alin.(1), art.28 alin.(1) lit.i), art.39, art. 43, art. 44 alin. (5), art. 51, art.54, art.55 alin.(1), (3) și (4), art.56, art.60, art.66, art. 67 alin.(6), art. 101 alin. (2), art. 102 alin. (1) lit. a) pct. (i), lit. b) și c) și alin.(5) din Legea privind plata pensiilor private, precum și legea menționată, în ansamblul său, sunt constituționale, în raport de criticile formulate.

Curtea Constituțională a constatat că stabilirea, ca regulă, a plății către membrul unui fond de plată a pensiilor private/facultative a unui procent de maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, nu reprezintă o nesocotire a dreptului de proprietate privată asupra sumelor reprezentând contribuția la fondul de pensii, nu instituie o discriminare între cei care au beneficiat deja de plata integrală a întregului activ personal acumulat în fondul de pensii și cei care urmează să se supună regulii plății fracționate și nici nu este de natură să încalce principiul neretroactivității legii.

În schimb, art.55 alin.(2) din lege, care exceptează de la această regulă persoanele care suferă de afecțiuni oncologice, cu privire la care se prevede că pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică, încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecțiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii.

Argumente

- Dispozițiile în virtutea cărora membrul fondului de plată a pensiei nu poate încasa ca plată unică decât 30% din activul personal nu aduc atingere dreptului de proprietate privată, legea criticată influențând doar modalitatea de plată. Reglementarea eliberării sumelor în mod fracționat și cu periodicitate lunară derivă din specificul noțiunii de pensie, care, prin ipoteză, presupune prestații succesive, întinse, de obicei, pe toată durata vieții. În cazul legii în discuție, durata de plată este, ca regulă, de minimum 8 ani. O plată efectuată integral, uno ictu, ar contrazice însăși ideea de pensie, care este menită a reprezenta o sursă constantă de venit, de care titularul să beneficieze periodic, un timp cât mai îndelungat, ca o fructificare a efortului pe care, în timpul vieții active, l-a depus prin muncă remunerată, și care să îi asigure, și după acest moment, veniturile necesare traiului zilnic.

- Modalitatea de plată instituită prin legea criticată răspunde și cerințelor referitoare la existența unui scop legitim al reglementării, adecvare, necesitate și asigurarea unui just echilibru între interesele concrete pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit.

- Nu este nesocotit nici principiul neretroactivității legilor, Curtea constatând că legea criticată nu afectează validitatea contractelor anterioare, ci reglementează o etapă ulterioară, și anume plata pensiei.

- În ceea ce privește criticile referitoare la pretinsa lipsă de precizie, claritate și previzibilitate a unora dintre prevederile Legii privind plata pensiilor private, Curtea a constatat că nu poate fi reținută, dispozițiile criticate întrunind exigențele de calitate rezultate prin principiul legalității consacrat de art.1 alin.(5) din Constituție.

Decizia este definitivă și general obligatorie. Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Știrea inițială:

Judecătorii CCR au admis, marți, sesizările făcute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi de parlamentarii AUR în cazul modificărilor aduse Legii privind plata pensiilor private și au declarat neconstituționale unele porevederi din actul normativ adoptat în octombrie.

Legea privind plata pensiilor private a fost adoptată, în 8 octombrie, de Camera Deputaților, for decizional.

Legea privind plata pensiilor private în forma care a trecut de votul final al Parlamentului prevedea că românii care au bani în pilonul II și pilonul III de pensii private nu mai pot retrage, la împlinirea vârstei de pensionare, întreaga sumă acumulată în cont, așa cum prevede legea în prezent, ci doar 30% din economiile acumulate. Restul sumei trebuia să fie plătită eșalonat, pe o perioadă de opt ani.

O excepție de la regulă era doar în cazul bolnavilor de cancer, care puteau retrage, la cerere, întreaga sumă într-o singură tranșă. Totodată, legea adoptată în octombrie mai prevedea că pot primi toată suma persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizații sociale lunare.

În pilonul II sunt 8,4 milioane de contribuabili, iar în Pilonul III sunt aproximativ 940.000 de participanți.

După ce legea a fost adoptată în Parlament, AUR și Înalta Curte de Casație și Justiție au sesizat CCR cu excepții de neconstituționalitate.

ICCJ a sesizat la CCR ”o ingerinţă nejustificată asupra dreptului de proprietate”

Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat în sesizare că sumele acumulate în conturile din pilonul II și pilonul III reprezintă proprietatea privată a participanţilor, administratorii acestor fonduri au doar drept de gestiune, iar statul are exclusiv rol de supraveghere publică, fără a dispune de aceste active.

ICCJ a argumentat că limitarea valorii pensiei din pilonul II și pilonul III reprezintă o ”ingerinţă nejustificată asupra dreptului de proprietate şi libertăţii contractuale”, produce un dezechilibru grav al intereselor participanților la aceste fonduri de pensii și contravine prevederilor constituţionale.

În opinia instanței supreme, persoana care contribuie la un fond de pensii private este proprietarul exclusiv al activului din contul său, format ca urmare a contribuţiilor plătite.

Sesizarea AUR la Curtea Constituțională

Parlamentarii AUR, care nu au votat proiectul de modificare a legii, au acuzat Guvernul Bolojan că ”fură pensiile românilor din pilonul II și III”.

Potrivit AUR, în forma aprobată a proiectului legislativ, adevărații beneficiari ai modificărilor sunt administratorii fondurilor de pensii din pilonul II și pilonul III, care vor încasa comisioane de 0,21%-0,27% și vor câștiga mai mulți bani dacă aceștia rămân cât mai mult timp în conturi.

Pe de altă parte, susține AUR, principalul câștigător este statul român, care ”a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriașe”.

„Sistemul de pensii a funcționat timp de aproape două decenii cu reguli clare, iar românii au contribuit cu încredere la el pentru a-și asigura o pensionare liniștită. Acum, ceea ce vedem este o încălcare vădită atât a încrederii românilor, cât și o preluare ilegitimă a controlului asupra sumelor de bani și o pedepsire a celor care au muncit cinstit și au pus bani deoparte.

În loc să ofere siguranță, legea adoptată reduce controlul pe care românii îl au asupra propriilor bani și generează un precedent periculos: regulile pot fi schimbate oricând, chiar înainte de a-ți primi drepturile pentru care ai contribuit o viață. Practic, Guvernul îți transmite că, de fapt, banii tăi nu mai sunt ai tăi”, arăta AUR, într-un comunicat de presă transmis după adoptarea legii și anunțarea sesizării la CCR.

Citește și

Primele imagini cu drona căzută în spatele unei case din Puiești, județul Vaslui. ”A auzit un vuiet, apoi o lovitură puternică”

Primele imagini cu drona căzută în spatele unei case din Puiești, județul Vaslui. ”A auzit un vuiet, apoi o lovitură puternică”

Val de cereri de plată la Pilonul II. Ce riscuri ridică proiectul de lege aflat la Curtea Constituțională

Val de cereri de plată la Pilonul II. Ce riscuri ridică proiectul de lege aflat la Curtea Constituțională

Anunțul momentului pentru pensionari! Ce se va întâmpla cu pensiile începând cu 1 ianuarie 2026

Anunțul momentului pentru pensionari! Ce se va întâmpla cu pensiile începând cu 1 ianuarie 2026

Proiectul privind reformarea sistemului de pensii ale magistraților, publicat de Guvern. Ce schimbări prevede documentul

Proiectul privind reformarea sistemului de pensii ale magistraților, publicat de Guvern. Ce schimbări prevede documentul