foto Personalitatea zilei 3 martie | Ion Iliescu, omul care a marcat tranziția României de la comunism la democrație
Galerie foto(7) Galerie foto (7 fotografii): Personalitatea zilei 3 martie | Ion Iliescu, omul care a marcat tranziția României de la comunism la democrație
Ene Valentina | Publicat: 03.03.2026 08:00 | Actualizat: 03.03.2026 08:24
Pe 3 martie 1930, la Oltenița, se năștea Ion Iliescu, omul care avea să devină figura centrală a tranziției României de la dictatură la democrație. A condus statul în trei rânduri – ca președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale între 22 decembrie 1989 și 1992, apoi ca președinte ales al României în mandatele 1992–1996 și 2000–2004.
Istoria ultimelor trei decenii nu poate fi înțeleasă fără Ion Iliescu. A fost pentru unii garantul stabilității într-o perioadă de haos. Pentru alții, simbolul continuității cu vechiul regim și al ambiguităților care au marcat începutul democrației românești.
Origini și formare
Ion Iliescu a avut o copilărie complicată. Tatăl său, Alexandru Iliescu, comunist ilegalist, a participat la Congresul al V-lea al Partidului Comunist Român desfășurat în URSS și a fost ulterior încarcerat în România. Mama biologică l-a abandonat la vârsta de un an. A fost crescut de mama vitregă, Maria Iliescu.
A absolvit Liceul „Spiru Haret” din București în 1949, apoi a studiat ingineria – mai întâi la Institutul Politehnic din București, apoi la Institutul Energetic al Universității Lomonosov din Moscova. A intrat în Uniunea Tineretului Comunist în 1944 și în Partidul Comunist Român în 1953. A urcat rapid în ierarhia UTC și a devenit membru al Comitetului Central al PCR.
În anii ’60 a ocupat funcții importante, inclusiv ministru pentru problemele tineretului. În 1971, după „tezele din iulie” ale lui Ceaușescu, a fost îndepărtat din prim-planul politic și trimis în funcții considerate marginale: Timiș, Iași, apoi Consiliul Național al Apelor și, în final, director la Editura Tehnică până în decembrie 1989.
Decembrie 1989 și ascensiunea la putere
Momentul definitoriu al carierei sale rămâne Revoluția din 1989. În 22 decembrie, după fuga lui Nicolae Ceaușescu, Ion Iliescu a devenit figura publică a noii puteri. A contribuit la constituirea Frontului Salvării Naționale, care a preluat conducerea statului.
Revoluția Română din 1989 rămâne și astăzi un episod disputat. Există documente și mărturii potrivit cărora, în 23 decembrie 1989, Iliescu și alți lideri FSN ar fi solicitat sprijin militar din partea URSS, solicitare care nu s-a concretizat. Interpretările istorice diferă, iar anchetele judiciare au încercat să clarifice responsabilitățile pentru victimele din acele zile.
Iliescu a susținut ideea unei „democrații originale”, pledând pentru o reformă graduală, nu pentru o ruptură radicală de structurile existente. Această abordare i-a atras susținere masivă în rândul populației, dar și critici din partea opoziției.
Prima președinție și anii tensionați ai tranziției
La alegerile din 20 mai 1990, primele după căderea comunismului, Iliescu a câștigat detașat. România intra într-o perioadă de transformări economice și instituționale dificile.
Evenimentele cunoscute drept Mineriadele din 1990 și 1991 au afectat grav imaginea noii puteri. Chemarea minerilor în București pentru a contracara protestele anti-FSN a generat violențe și a rămas una dintre cele mai controversate decizii ale perioadei. Ulterior, Ion Iliescu a fost inculpat în dosarul Mineriadei pentru infracțiuni contra umanității, proces aflat ani la rând în instanță.
În 1991 a fost adoptată noua Constituție, iar în 1992 Iliescu a câștigat un nou mandat. România a făcut pași spre economia de piață, dar reformele au fost lente, iar societatea profund divizată.
Revenirea la Cotroceni și integrarea euro-atlantică
După perioada de opoziție 1996–2000, Ion Iliescu a revenit în funcția supremă în urma alegerilor din 2000, câștigate în turul al doilea în fața lui Corneliu Vadim Tudor. Mandatul 2000–2004 a fost marcat de stabilitate guvernamentală sub conducerea lui Adrian Năstase și de pași decisivi în politica externă.
În această perioadă, România a aderat la NATO și a finalizat negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Iliescu a susținut orientarea euro-atlantică a țării, iar imaginea externă a României s-a consolidat.
Tot în acest mandat a fost creată Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de Elie Wiesel, iar raportul rezultat a fost asumat oficial de statul român.
Controverse și dosare penale
După încheierea mandatului din 2004, Iliescu a rămas o figură influentă în PSD, devenind președinte de onoare al partidului până în 2020.
A fost pus sub urmărire penală în dosarul Revoluției și în dosarul Mineriadei, fiind acuzat de crime împotriva umanității. Procesele au cunoscut amânări, retrimiteri la Parchet și reluări procedurale. Moștenirea sa juridică a rămas incomplet tranșată la momentul decesului.
A fost criticat și pentru grațieri acordate unor persoane implicate în reprimarea Revoluției, precum și pentru decorarea lui Corneliu Vadim Tudor cu ordinul „Steaua României”, distincție retrasă ulterior.
Au existat și acuzații privind presupuse legături cu KGB-ul, negate constant de Iliescu și niciodată demonstrate în instanță.
Ultimii ani și moartea
În ultimii ani, starea sa de sănătate s-a deteriorat. În iunie 2025 a fost internat pentru probleme respiratorii, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar. A murit pe 5 august 2025. Guvernul a decretat o zi de doliu național. Reacțiile politice au fost împărțite: PSD a evidențiat contribuțiile sale istorice, în timp ce alte partide au subliniat controversele.
Ceremonia de înmormântare a avut loc la Palatul Cotroceni, urmată de înhumarea la Cimitirul Militar Ghencea III.
Ion Iliescu a fost un produs al comunismului, dar și omul care a condus România în primii ani de democrație. A reprezentat stabilitate pentru un electorat numeros, în special rural, dar a simbolizat pentru alții frâna reformelor și perpetuarea structurilor vechi.
România post-1989 poartă amprenta sa: instituțional, politic, simbolic. A fost primul președinte al României postcomuniste și ultimul lider provenit direct din eșalonul doi al PCR care a ajuns la conducerea statului.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.
Cele mai citite
