video Instanța supremă retrimite dosarul Mineriadei din 1990 la Parchetul Militar. Decizia nu este definitivă

În decizia instanței se arată că au fost admise, în parte, cererile şi excepţiile invocate de inculpaţii Ion Iliescu (decedat după trimiterea dosarului la ICCJ, în 2025), Gelu Voican Voiculescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Vasile Dobrinoiu, Petre Peter și partea responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne.

Judecătorii ICCJ au concluzionat că dosarul trebuie trimis înapoi la Secția Parchetelor Militare, pentru a completa în rechizitoriu faptele inculpaților și probele pentru acuzațiile aduse acestora.

”Constată neregularitatea rechizitoriului nr. 47/77/P/2014 din data de 27 martie 2025 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secția Parchetelor Militare, în ceea ce privește descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare în sarcina inculpaţilor, indicarea şi analiza mijloacelor de probă”, se arată în decizia instanței.

Judecătorii ICCJ au exclus din probele depuse de procurori în dosarul Mineriadei relatările inculpaților în fața Comisiei parlamentare de anchetă.

”Exclude din materialul probator actele ce conţin relatările inculpaţilor în faţa Comisiei parlamentare de anchetă. Restituie cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare. Respinge celelalte cereri şi excepţii formulate în cauză”, potrivit deciziei.

Hotărârea de joi 30 aprilie a ICCJ nu este definitivă, putând fi contestată în termen de 3 zile de la comunicare.

Dosarul Mineriadei a ajuns în aprilie 2025 la ICCJ

Procurorii Secției Parchetelor Militare din Parchetului General au trimis dosarul Mineriadei la ICCj în aprilie 2025 și de atunci a fost în procedură de camera preliminară, în care un judecător a analizat dacă anchetatorii au suficiente probe pentru acuzațiile aduse inculpaților, dar și dacă acestora le-au fost respectate toate drepturile în perioada urmăririi penale.

La momentul trimiterii dosarului în instanță erau opt persoane acuzate, printre care și Ion Iliescu. Fostul președinte a decedat în 5 august 2025, astfel că pentru acesta, când instanța va decide începerea judecării dosarului Mineriadei, magistrații ICCJ vor decide încetarea procesului penal.

Procurorii militari au precizat că în dosarul Mineriadei trimis ICCJ în aprilie 2025, „starea de fapt reținută și încadrarea juridică a faptelor au la bază exclusiv probatoriul administrat după data de 04.06.2021, la care cauza a fost restituită la parchet, ca urmare a parcurgerii procedurii de cameră preliminară, în urma căreia au fost anulate toate probele administrate anterior anului 2017 și s-a constatat nulitatea actelor de urmărire anterior efectuate”.

Acuzațiile din dosarul Mineriadei

Procurorii Secției Parchetelor Militare i-au trimis în judecată, în aprilie 2025, pentru infracțiuni contra umanității, pe:

• Ion Iliescu, la data faptelor președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României,
• Petre Roman, la data faptelor prim-ministru al Guvernului provizoriu al României,
• Gelu-Voican Voiculescu, la data faptelor viceprim-ministru al Guvernului provizoriu al României,
• Virgil Măgureanu, la data faptelor director al Serviciului Român de Informații,
• Sârbu Adrian, la data faptelor consilier al prim-ministrului Guvernului provizoriu,
• Cozma Miron, la data faptelor lider de sindicat,
• generalul (r) Vasile Dobrinoiu, la data faptelor comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne,
• colonelul (r) Peter Petre, la data faptelor comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne.

Procurorii au scris în rechizitoriul dosarului Mineriadei că, în iunie 1990, ”cei mai înalți factori decizionali în statul român la acel moment - Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau, printre care Măgureanu Virgil - directorul Serviciului Român de Informații, Sârbu Adrian - consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane”.

„Începând cu 22 aprilie 1990, în Piața Universității din municipiul București a avut loc o manifestație ce s-a întins pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990. Manifestația avea caracterul unei opoziții la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989, manifestanții solicitând verbal, prin comunicate și prin alte forme de protest ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de solicitări de factură democratică”, potrivit procurorilor militari din Parchetul General.

În condițiile în care protestul s-a prelungit, Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, Măgureanu Virgil şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanților aflați în Piața Universității, ”care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acțiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie, precum și împotriva oricărei persoane care manifesta o oarecare formă de opoziție sau care se încadra în categorii care, în opinia lor, puteau manifesta o potenţială opoziţie, în special studenţi, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale”.

„Din probele administrate a rezultat conivența la nivelul planificării și orchestrării planului infracțional, Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican și Măgureanu Virgil jucând rolurile cheie, însă modalitatea prin care au ales să o pună în aplicare a fost prin intermediul altor persoane neparticipante la înțelegere.

Începând cu data de 13 iunie 1990, inculpații au pus în practică acțiunea represivă împotriva manifestanților aflați în Piaţa Universităţii din Bucureşti. În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării”, au scris procrurorii în actul de sesizare a instanței.

Patru persoane împușcate mortal la Mineriada din iunie 1990

În urma acțiunii represive, patru persoane au fost împușcate mortal, două au fost violate și 1.311 au fost agresate fizic și psihic, iar 1.211 au fost reținute din motive politice.

”Punerea în aplicare a acțiunii represive s-a realizat în dimineața zilei de 13 iunie 1990, când peste două sute de persoane au fost ridicate şi transportate în Unitatea Militară 0575 Măgurele a Ministerului de Interne, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară”, au precizat procurorii în rechizitoriu.

Atunci s-a intrat în forţă, fără drept, în sediul Institutului de Arhitectură și al Universității din București, fiind percheziţionate mai multe birouri, iar persoanele aflate în incintă au fost evacuate prin acte de violenţă.

Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu și alți conducători ai instituţiilor de forţă, precum şi persoane din conducerea Frontului Salvării Naţionale au mai decis aducerea în Piaţa Universităţii a unor muncitori de la Întreprinderea de Maşini Grele Bucureşti, ”care s-au manifestat violent, agresând fizic persoanele aflate în zona Institutului de Arhitectură, după care au ocupat Piaţa Universităţii împreună cu forțele de ordine, pentru a împiedica revenirea manifestanţilor”, susțin procurorii.

„Acţiunile întreprinse de autorităţile statului au generat o ripostă violentă din partea opozanţilor, astfel că au fost incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne, Televiziunii Române şi Serviciului Român de Informaţii. S-a făcut uz de armă cu muniţie de război de către forţele de ordine, în aceste împrejurări fiind împuşcate mortal 4 persoane.

Represiunea autorităţilor a continuat, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990, printr-un atac sistematic desfășurat împreună cu minerii şi muncitorii din mai multe judeţe ale ţării, care deveniseră o adevărată forţă de ordine, paralelă cu cele recunoscute şi organizate potrivit legii.

În acest context, minerii aduși în București au devastat sediile partidelor politice nou înființate sau reînființate după Revoluția din decembrie 1989 și care se aflau în opoziție, locuințele principalilor lideri politici din opoziție și sedii ale publicațiilor de presă independente și ale unor instituții de învățământ.

De asemenea, au agresat locuitori ai Bucureștiului, sub pretextul că aceștia au legătură cu manifestațiile din Piața Universității. Persoanele care au fost ridicate din Piața Universității, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestațiile, au fost duse cu forța în Unitatea Militară 0575 Măgurele și în incinta Școlii Militare Superioare de Ofițeri de la Băneasa, fiind private de libertate într-un mod nelegal și în spații total improprii pentru deținerea unor persoane.

Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 22 iunie 1990.

Cazarea civililor aduşi de pe străzile Bucureştiului s-a realizat în condiţii total improprii, în garaje, atât bărbaţi cât şi femei, minori şi bătrâni. În permanenţă, aceste persoane s-au aflat sub pază militară, inclusiv atunci când trebuiau să meargă la toaletă.

Pe durata aceste perioade, persoanelor vătămate nu li s-a permis să ia legătura cu rudele sau cu altcineva din exterior, nu au primit asistență medicală adecvată și au fost supuse la tratamente înjositoare și degradante (inclusiv prin simularea unor execuții colective sau prin gazarea colectivă prin eliberarea gazelor de eșapament în spațiile de deținere)”, au mai scris procurorii în rechizitoriu.

---