Curtea Constituțională decide miercuri în cazul sesizării ICCJ privind pensiile magistraților, după cinci amânări
Galerie foto (1 fotografii): Curtea Constituțională decide miercuri în cazul sesizării ICCJ privind pensiile magistraților, după cinci amânări
Redactia | Publicat: 17.02.2026 17:34 | Actualizat: 17.02.2026 17:34
Curtea Constituțională este aștepată să discute miercuri și să ia o decizie în cazul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind pensiile magistraților.
Analizarea sesizării ICCJ în cazul modificărilor aduse legii pensiilor speciale ale magistraților a fost amânată de cinci ori de judecătorii Curții Constituționale. Ultima amânare a fost în 11 februarie, când CCR a anunțat că are nevoie de timp pentru a analiza ultimele documentele depuse de ICCJ în 10 februarie, prin care a solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Judecătorii CCR ar putea, miercuri, fie să trimită la Curtea de Justiției a Uniunii Europene solicitarea ICCJ, fie să respingă această cerere și să dea o soluție asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Înalta Curte susține că legea ar trata ”discriminatoriu” magistrații în raport cu alți beneficiari de pensii de serviciu și ar ”reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor”.
De asemenea, ICCJ apreciază că legea ar perpetua o stare de ”instabilitate legislativă” și ar institui ”un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv”. Potrivit instanței supreme, actul normativ ar încălca dreptul UE prin nerespectarea principiilor proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime.
Cinci amânări la CCR pentru legea pensiilor magistraților
În 5 decembrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în unanimitate, să sesizeze CCR în cazul Legii pensiilor magistraților. Magistrații instanței supreme susțin că urgența proiectului nu a fost demonstrată, iar invocarea condiționalităților din Planul Național de Redresare și Reziliență ar fi fost ”scoasă din context”.
”45% dintre magistrații în funcție ajung la o creștere bruscă a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar peste 20% la intervalul 60–64 de ani”, arată ICCJ, care susține că schimbările sunt lipsite de o tranziție reală.
Prima amânare a fost în 10 decembrie 2025, când CCR a anunțat că discuțiile vor începe în 28 decembrie. La următoarele două ședințe convocate la ICCJ, din 28 și 29 decembrie, discuțiile nu au putut avea loc, din cauza lipsei cvorumului. Judecătorii Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, propuși la CCR din partea PSD, au lipsit atunci de la ședință.
La 15 ianuarie 2026, ICCJ a depus la CCR o expertiză contabilă potrivit căreia legea contestată ”anulează pensia de serviciu”, în condițiile în care aceasta ar urma să fie mai mică decât pensia calculată pe baza contributivității.
Pe 16 ianuarie, CCR a amânat pentru a patra oară pronunțarea, stabilind următorul termen în 11 februarie. Atunci, judecătorii constituționali au anunțat a cincea amânare, pentru 18 februarie.
Ce prevede reforma pensiilor speciale ale magistraților
Legea adoptată de Parlament, după ce o formă anterioară a fost respinsă de CCR, introduce modificări substanțiale, printre care:
- creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani;
- stabilirea unei vechimi totale de minimum 35 de ani în muncă;
- plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul venit net;
- calculul pensiei la 55% din media veniturilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni;
- restrângerea posibilităților de bonificare și actualizare a pensiei.
Proiectul a fost avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii, dar Guvernul a susținut că reforma este necesară pentru echitate socială, sustenabilitate bugetară și respectarea angajamentelor asumate prin PNRR.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.
Cele mai citite
