Sondaj INSCOP: Aproape 50% dintre români cred că prioritară în următoarele șase luni trebuie să fie creșterea salariilor și pensiilor
Galerie foto(7) Galerie foto (7 fotografii): Sondaj INSCOP: Aproape 50% dintre români cred că prioritară în următoarele șase luni trebuie să fie creșterea salariilor și pensiilor
Redactia | Publicat: 26.05.2026 13:01 | Actualizat: 26.05.2026 13:01
Aproape 28% dintre români văd corupția ca principala problemă a țării, urmată de lipsa locurilor de muncă bine plătite, instabilitatea politică, inflația și costul vieții. Aproape jumătate dintre români consideră că prioritară în următoarele șase luni ar trebui să fie creșterea salariilor și pensiilor, potrivit rezultatelor unui sondaj INSCOP Research anunțate marți.
Întrebați care este în opinia lor principala problemă a țării, 27,8% dintre respondenți menționează corupția, 14,9% - lipsa locurilor de muncă bine plătite, 13,4% - instabilitatea politică, 10,7% - inflația și costul vieții.
Alți 8,1% dintre cei chestionați indică deficitul bugetar și datoria publică, 6,6% menționează ca principală problemă starea sistemului de educație, 5% - starea sistemului de sănătate, 4,4% - războiul și contextul internațional, 2,6% altceva, iar 2,4% nu știu sau nu răspund, arată datele sondajului INSCOP.

Votanții PNL, USR și AUR, bărbații, persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, locuitorii din București și din urbanul mare menționează corupția drept principală problemă a țării într-o proporție mai ridicată decât media.

Lipsa locurilor de muncă bine plătite este indicată într-o proporție mai mare decât restul populației de către votanții PSD, locuitorii din urbanul mic, persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani.

Persoanele cu studii superioare consideră că instabilitatea politică este principală problemă a țării într-o proporție mai ridicată decât media.

Măsuri pentru următoarele șase luni
48,2% dintre cei intervievați consideră că prioritară în următoarele șase luni ar trebui să fie creșterea salariilor și pensiilor, 33,7% reducerea taxelor, 26,1% atragerea fondurilor europene, 25,8% reducerea cheltuielilor statului, 22,7% combaterea evaziunii fiscale, 16,4% stabilitatea politică și acordul între partide, 15% reforma administrației publice, 14,2% creșterea investițiilor publice, iar 9,1% organizarea de alegeri anticipate. 3,5% menționează altă prioritate, iar 2,1% nu știu sau nu răspund.

Creșterea salariilor și pensiilor este indicată drept măsură prioritară într-un procent mai mare decât restul populației de către votanții PSD și AUR, femeile, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din urbanul mic și din mediul rural.

Votanții AUR, femeile, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din urbanul mic indică reducerea taxelor într-o proporție mai ridicată decât media.
Votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din Capitală și din urbanul mare și angajații din sectorul public precizează cel mai mult atragerea fondurilor europene ca măsură prioritară pentru următoarea jumătate de an.
Votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și angajații din sectorul privat consideră, într-un procent mai mare decât majoritatea, că reducerea cheltuielilor statului ar trebui să fie o măsură prioritară în următoarele șase luni.
Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din Capitală și din urbanul mare consideră într-o proporție mai mare ca restul populației combaterea evaziunii fiscale drept măsură prioritară.
”Studiul indică o concentrare a anxietății publice pe teme legate de insecuritatea sistemică. Faptul că tema corupției coexistă cu presiunea puternică pentru creșteri de salarii și pensii arată apariția unui electorat simultan moralizator și dependent de protecția economică a statului - o combinație care favorizează discursurile populiste ce promit atât «curățenie», cât și redistribuire rapidă.
Clivajele dintre votanții partidelor sugerează nu doar diferențe electorale, ci existența unor «Românii» socio-culturale distincte: una orientată spre eficiență administrativă și integrare europeană, alta centrată pe securitate economică imediată și neîncredere față de elitele instituționale”, a explicat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
Barometrul a fost realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.






Cele mai citite






