Schimbarea la faţă a Maicii Domnului. Tradiţii şi obiceiuri mai puţin ştiute

Această sărbătoare se ţine încă de la începutul secolului al IV-lea, atunci când Împărăteasa Elena a zidit o biserică pe Muntele Tabor şi a fost consemnată în documentele oficiale abia din a doua jumătate a secolului care a urmat.

Este ţinută ca o sărbătoare specială, având în vedere că marchează un moment istoric, acela când Apostolii Mântuitorului care se aflau pe muntele Tabor s-au convins de identitatea Sa reală, adică de faptul că nu este doar un proroc al lui Dumnezeu, ci chiar Fiul Său.

Tradiţii şi obiceiuri de Schimbarea la Faţă a Maicii Domnului

Simbolistica sărbătorii are în centru vederea lui Dumnezeu, precum şi posibilitatea omului de a deveni una cu El, încă din perioada vieţii. Tradițiile populare văd Schimbarea la Faţă a Maicii Domnului ca pe momentul care marchează începutul toamnei. Se mai numeşte şi Obrejenia, nume ce provine din limba slavonă, care înseamnă în traducere liberă transformare sau schimbare. Grecii o numesc Metamorphosis, adică transfigurarea.

Citește și

Reacţia Patriarhiei Române, după ceremonia de la Jocurile Olimpice: "Manifestări de natură demonică"

Reacţia Patriarhiei Române, după ceremonia de la Jocurile Olimpice: "Manifestări de natură demonică"

Datorită legării acestei sărbători de venirea toamnei, există în tradițiile populare mai multe obiceiuri care au loc în jurul zilei de 6 august, precum acela că este momentul perfect pentru a culege plantele care se folosesc în scopuri naturiste. Dacă în ziua de Schimbarea la Faţă a Maicii Domnului este vreme însorită, se spune că ne așteaptă o toamnă încărcată de belşug. Dacă va ploua, atunci şi toamna va fi una mohorâtă.

Citește și

La ce pericole te expui atunci când stai neprotejat la soare? Sfaturile medicului Vlad Ciurea

La ce pericole te expui atunci când stai neprotejat la soare? Sfaturile medicului Vlad Ciurea

Tot de Schimbarea la Faţă, credincioşii merg la biserică având în coşuri mere, pere, prune şi struguri, ducând acea recoltă denumită pârgă. Fructele se sfințesc astfel, după care se împart celorlalţi credincioşi participanţi la slujbă. Pe lângă acestea, se mai împart şi pachete ce conţin bucate de post, în memoria rudelor sau apropiaţilor trecuţi în nefiinţă.

Credincioşii au interzis la spălat în această zi pentru că altfel se spune că vor fi loviţi de ghinion şi ploşniţe. O altă superstiţie spune că nu este bine să te cerţi cu nimeni în această zi, iar fetele nu au voie să se tundă pentru că se spune că nu le va mai creşte părul apoi.