foto Personalitatea zilei 6 ianuarie 2026 | Matei Balș, medicul care a marcat istoria bolilor infecțioase din România
Galerie foto(4) Galerie foto (4 fotografii): Personalitatea zilei 6 ianuarie 2026 | Matei Balș, medicul care a marcat istoria bolilor infecțioase din România
Ene Valentina | Publicat: 06.01.2026 08:30 | Actualizat: 06.01.2026 08:31
Matei Balș este una dintre personalitățile centrale ale medicinei românești din secolul XX, cu o activitate care a influențat decisiv dezvoltarea diagnosticului și tratamentului bolilor infecțioase. De numele său se leagă atât modernizarea învățământului medical, cât și cercetări aplicate cu impact direct asupra sănătății publice.
Matei Balș s-a născut în anul 1905, la București, într-o familie cu vechi tradiții culturale și academice. A urmat studiile Facultății de Medicină din Capitală, pe care le-a absolvit în 1930, într-o perioadă în care medicina românească se afla într-un proces accelerat de profesionalizare. Alegerea specializării în domeniul bolilor infecțioase a fost determinată de contextul sanitar al epocii, marcat de epidemii frecvente și de nevoia unor soluții medicale eficiente.
Cine a fost Matei Balș
După finalizarea studiilor universitare, și-a continuat pregătirea în străinătate, la Institutul Pasteur din Paris, unde a studiat bacteriologia și metodele moderne de cercetare medicală. Experiența acumulată în Franța i-a permis să intre în contact direct cu direcțiile științifice de vârf ale vremii și să le adapteze ulterior la realitățile din România.
Revenit în țară, Matei Balș a lucrat în cadrul echipei coordonate de Ioan Cantacuzino, una dintre figurile majore ale microbiologiei europene. Activitatea din această perioadă a contribuit la formarea sa ca medic clinician și cercetător, dar și la integrarea sa în mediul universitar medical.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Balș a fost implicat în organizarea și conducerea unui spital militar pe Frontul de Est. Activitatea desfășurată în condiții extreme i-a oferit o experiență clinică amplă și a consolidat orientarea sa către patologia infecțioasă asociată contextelor de criză sanitară.
După 1945, schimbarea regimului politic a avut un impact direct asupra carierei sale. Din cauza originii sociale, Matei Balș a fost îndepărtat din pozițiile universitare de conducere și a avut acces limitat la activitatea academică. În primii ani ai regimului comunist, a activat în condiții restrictive, fiind exclus din structurile decizionale ale învățământului medical.
Această perioadă a coincis și cu o tragedie personală majoră: fratele său a murit în detenție, în urma unei condamnări politice. Evenimentul a marcat profund viața medicului, care, în ciuda contextului ostil, a continuat să își exercite profesia și să rămână activ în domeniul cercetării medicale.
Reabilitarea profesională a lui Matei Balș
Reabilitarea profesională a avut loc în a doua jumătate a anilor ’50. În 1956, Matei Balș a revenit ca profesor titular la Facultatea de Medicină din București, iar în 1962 a fost numit decan al instituției. A ocupat această funcție timp de un deceniu, perioadă în care a avut un rol central în reorganizarea programelor de studiu și în introducerea unor discipline moderne, adaptate evoluțiilor internaționale din medicină.
Sub conducerea sa, au fost consolidate cercetările în bacteriologia clinică și au fost încurajate abordările interdisciplinare în tratamentul bolilor infecțioase. Activitatea sa științifică s-a concretizat în numeroase articole și studii, publicate atât în reviste medicale din România, cât și în publicații internaționale.
Una dintre contribuțiile sale notabile a fost dezvoltarea unui tratament bazat pe derivați de nitrofuran pentru febra tifoidă, boală care reprezenta o problemă majoră de sănătate publică în prima jumătate a secolului XX. Pentru această realizare, a primit Premiul de Stat clasa I, una dintre cele mai importante distincții acordate cercetării medicale în perioada respectivă.
La nivel internațional, Matei Balș a fost recunoscut ca specialist în domeniul bolilor infecțioase, fiind membru al unor organizații medicale de prestigiu, inclusiv Societatea Regală de Medicină Tropicală și Igienă din Marea Britanie.
În plan personal, s-a căsătorit în 1936 cu Lucia Cantacuzino, cu care a avut doi copii. Familia a reprezentat un element de stabilitate într-o carieră marcată de perioade succesive de recunoaștere și marginalizare.
Matei Balș a murit în anul 1989, la Geneva, în urma unui anevrism, cu puțin timp înainte de schimbările politice majore din România. Moștenirea sa profesională este însă prezentă și astăzi prin Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș, una dintre cele mai importante instituții medicale din țară.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.
Cele mai citite
