video Ministrul Mediului a anunțat câți urși sunt în România. ”Studiul ne permite să protejăm oamenii, să prevenim conflictele și să conservăm o specie importantă”
Galerie foto (1 fotografii): Ministrul Mediului a anunțat câți urși sunt în România. ”Studiul ne permite să protejăm oamenii, să prevenim conflictele și să conservăm o specie importantă”
Redactia | Publicat: 12.12.2025 15:59 | Actualizat: 12.12.2025 16:46
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a anunțat, vineri, rezultatele studiului privind populația de urs brun din România. În urma studiului, au fost stabilite zonele de risc, măsurile de prevenire a conflictelor om–urs și de reducere a riscurilor de atac în gospodării.
”Cifra care, evident, este întrebarea principală a tuturor celor care au urmărit acest subiect în ultimii ani de zile, numărul urșilor din România, a fost clarificat astăzi prin studiu, pe un scenariu conservator, undeva aproximativ între 10.600 și 12.700 de urși. Concluziile arată cea mai mare populație de la nivel european aici, în România. Studiul vine, de asemenea, și spune că avem cea mai mare diversitate genetică aici, în România, la nivel european”, a spus ministrul Diana Buzoianu.
Rezultatele proiectului oferă, pentru prima dată, o bază științifică atât pentru monitorizarea genetică a speciei, cât și pentru zonarea managementului la nivel național, potrivit Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Autorii studiului au făcut o estimare genetică a populației de urs brun din România, realizată în cadrul celui mai amplu studiu de acest tip desfășurat vreodată la nivel mondial pentru această specie.
Analizele genetice efectuate pe aproximativ 24.000 de probe colectate la nivel național indică faptul că populația de urs brun din România se situează, într-un scenariu conservator, între 10.657 și 12.787 de indivizi.
Totodată, studiul evidențiază un nivel ridicat al diversității genetice, esențial pentru conservarea pe termen lung a speciei, dar și riscuri asociate fragmentării habitatelor și presiunii asupra coridoarelor ecologice.
„Acest studiu nu este un exercițiu academic și nici un instrument pentru decizii extreme. Este, în primul rând, un instrument de management responsabil, echilibrat, care ne permite să protejăm oamenii, să prevenim conflictele și, în același timp, să conservăm o specie importantă pentru România.
Datele obținute ne ajută să înțelegem unde trebuie să prevenim, unde este nevoie de intervenții punctuale și unde conservarea strictă este esențială. Conservarea biodiversității și siguranța cetățenilor nu se exclud; ele pot și trebuie să fie gestionate împreună, pe baza științei și a transparenței”, a declarat ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
Zonele de risc, după numărul urșilor și pagubele produse
Monitorizarea genetică a populației de urs brun vizează stabilirea periodică a mărimii populației, evaluarea diversității genetice, a structurii populaționale și a potențialului evolutiv al speciei, precum și implementarea unui plan de monitorizare genetică pe termen lung, cu metodologii standardizate și repetabile.
Pe baza acestor rezultate a fost realizată, în premieră, zonarea națională a managementului populației de urs brun, Zonarea împarte teritoriul în patru categorii distincte: zone cheie pentru conservare, zone de management al conflictelor (zone de risc), zone de management durabil și zone marginale.
Clasificarea s-a bazat pe datele genetice, distribuția habitatelor, zonele agricole și turistice, apelurile la 112 și istoricul pagubelor produse de urși.
Proiectul include măsuri concrete de prevenire a conflictelor om–urs, prin instalarea a peste 1.100 de sisteme electrice de protecție pentru animale domestice, culturi agricole și bunuri materiale.
Monitorizarea independentă arată că aceste sisteme reduc semnificativ riscul de atac atunci când sunt întreținute corespunzător, iar autoritățile au în vedere extinderea accesului la finanțare pentru astfel de măsuri preventive în zonele cu risc.
Proiectul este finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014–2020, și din Fondul de Coeziune, prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027, având o valoare totală de 57,3 milioane lei.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.






Cele mai citite







