Lia Savonea se opune reformei pensiilor magistraților. Șefa ICCJ cere intervenția instanței europene
Galerie foto (1 fotografii): Lia Savonea se opune reformei pensiilor magistraților. Șefa ICCJ cere intervenția instanței europene
Ene Valentina | Publicat: 10.02.2026 18:21 | Actualizat: 10.02.2026 18:31
Discuția despre pensiile judecătorilor și procurorilor nu se mai poartă exclusiv la nivel național. Cu puțin timp înainte ca Curtea Constituțională a României să reanalizeze modificările propuse de Guvern, apare o mișcare care mută centrul de greutate al dezbaterii spre dreptul Uniunii Europene.
Instanța supremă din România, Înalta Curte de Casație și Justiție, solicită ca problema să fie evaluată și din perspectiva normelor europene, printr-o eventuală sesizare a Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Nu este vorba despre o decizie pe fondul pensiilor, ci despre întrebarea dacă regulile europene permit sau nu tipul de reformă propus.
În esență, miza este următoarea: pot statele membre să modifice substanțial regimul de pensionare al magistraților fără a afecta garanțiile de independență ale acestora? Aceasta este o problemă care, în ultimii ani, a fost analizată în repetate rânduri la nivel european, în special în contextul statului de drept.
Lia Savonea încearcă să oprească modificarea pensiilor magistraților
Reforma propusă de Guvernul Bolojan vizează reducerea cuantumului pensiilor și modificarea condițiilor de pensionare. Din punctul de vedere al instanței supreme, aceste schimbări nu pot fi evaluate doar prin prisma Constituției României, ci trebuie raportate și la standardele europene aplicabile magistraților.
Orice modificare care afectează statutul magistraților poate intra, indirect, sub incidența acestor reguli, chiar dacă domeniul pensiilor ține, în principiu, de competența națională. Prin solicitarea adresată CCR, ICCJ urmărește deschiderea unui canal de clarificare juridică. O eventuală intervenție a CJUE nu ar însemna anularea automată a reformei, ci stabilirea unor limite clare: ce este permis și ce nu, din perspectiva dreptului european.
Contextul este complicat și de faptul că aceeași reformă a fost deja contestată pe plan intern, inclusiv de conducerea ICCJ, aflată sub coordonarea Lia Savonea.
”Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat Curții Constituționale a României o solicitare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE. Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție.
În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților. Această obligație derivă din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept consacrate de art. 2 TUE.
În acest context, având în vedere analiza celor cinci puncte de obiecție formulate, susținem că măsurile examinate ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene, întrucât:
- pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
- nu sunt însoțite de o fundamentare riguroasă și transparentă care să permită efectuarea unui test de proporționalitate, în lipsa datelor necesare;
- pot reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor;
- perpetuează o stare de instabilitate legislativă; și
- instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv.
Demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenței justiției, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene.
Totodată, utilizarea mecanismului sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, precum și pentru consolidarea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii.”, se arată în comunicatul oficial emis de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.






Cele mai citite





