ICCJ sesizează Curtea Constituțională pentru modificările din Parlament aduse Codului de procedură penală
Galerie foto (1 fotografii): ICCJ sesizează Curtea Constituțională pentru modificările din Parlament aduse Codului de procedură penală
Redactia | Publicat: 22.05.2026 17:24 | Actualizat: 22.05.2026 17:24
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, vineri, să sesizeze Curtea Constituțională în cazul modificărilor aduse Codului de procedură penală pentru faza de cameră preliminară a proceselor. Judecătorii instanței supreme susțin că modificările afectează drepturile părților la apărare și la un proces echitabil, dau puteri sporite judecătorului de cameră preliminară și ar putea dezavantaja persoanele vulnerabile.
Adaugă iAMnews.ro ca sursă preferată în Google
Decizia de sesizare a Curții Constituționale (CCR) a fost luată în ședința Secțiilor Unite, la care au participat 96 judecători.
”Înalta Curte de Casație și Justiție a decis sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, în ceea ce privește: Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x nr. 228/2026) în raport de prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 și art. 124 alin. (1) și (2) din Constituție”, a anunțat ICCJ, într-un comunicat de presă.
”Afectează drepturile procesuale ale părților”
ICCJ arată, în sesizarea care va ajunge pe masa judecătorilor CCR, că modificările propuse la Codul de procedură penală sunt neconstituționale pentru că afectează coerența procedurii penale și drepturile procesuale ale părților.
”Viciile de neconstituționalitate se referă la nesocotirea principiilor constituționale ale legalității și clarității legii, egalității în drepturi, respectării dreptului la apărare, la un proces echitabil și înfăptuirii justiției într-un stat de drept”, a precizat instanța supremă.
Argumentele ICCJ pentru sesizarea Curții Constituționale vizează prevederile privind reunirea și disjungerea cauzelor în camera preliminară, eliminarea citării la termenele ulterioare și ”autoritatea de lucru judecat” din această etapă.
”Judecătorul ar ajunge să intre direct pe fondul cauzei”
ICCJ arată că prin modificările aduse Codului de procedură penală a fost introdusă posibilitatea reuniri sau disjungerii cauzelor în camera preliminară, dar fără corelare cu regulile existente.
”Judecătorul de cameră preliminară ar ajunge să intre indirect pe fondul cauzei, deși rolul lui se rezumă la verificarea legalității urmăririi penale.
Apar blocaje practice: la ce parchet se restituie cauza, cum se separă dosarele reunite, cum se evită soluțiile contradictorii”, arată ICCJ.
”Se afectează dreptul la apărare și procesul echitabil”
În ce privește eliminarea citării la termenele ulterioare în procedura de cameră preliminară, noua regulă spune că, după primul termen, părțile trebuie singure ”să urmărească parcursul dosarului”.
”Norma este vagă și neclară. Se afectează dreptul la apărare și procesul echitabil, deoarece părțile nu mai sunt citate, nemaiavând posibilitatea să afle termenele noi stabilite în continuare.
Sunt dezavantajate persoanele vulnerabile: deținuți, vârstnici, victime, persoane care nu au acces la internet sau nu dețin cunoștințele digitale pentru utilizarea platformelor”, mai arată ICCJ în argumentele sesizării Curții Constituționale.
”Instanța de fond ar fi împiedicată să mai analizeze probe”
În ce privește ”autoritatea de lucru judecat” în camera preliminară, ICCJ arată că legea face definitive concluziile judecătorului de cameră preliminară în ceea ce priveşte legalitatea probelor. Acest aspect contrazice jurisprudența CCR, care permite verificarea legalității probelor și în faza de judecată.
În aceste condiții, instanța de fond ar fi împiedicată să mai analizeze probe obținute nelegal sau neloial, fiind astfel limitat dreptul la apărare și rolul instanței de judecată în înfăptuirea justiției, susține ICCJ.
”Pentru a se evita decizii ulterioare care constată neconstituționalitatea unor prevederi normative după aplicarea lor în procedurile judiciare, cu efecte negative asupra instanțelor judecătorești și a soluționării cauzelor, se impune verificarea constituționalității cadrului de reglementare adoptat prin legea atacată”, a precizat Înalta Curte de Casație și Justiție.
Modificările aduse Codului de procedură penală
Legea de modificare a Codului de procedură penală a fost adoptată de Senat pe 16 martie și de Camera Deputaților pe 13 mai 2026.
Proiectul inițiat de 43 de deputați și senatori de la toate partidele aduce mai multe modificări Codului de procedură penală, printre care noi drepturi pentru victimele agresiunilor.
”Procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată pe rolul căreia se află cauza, respectiv judecătorul delegat cu executarea de la instanța de executare, informează victima infracțiunii și membrii de familie ai acesteia, care ar putea fi în pericol, despre împrejurarea că persoana aflată în arest preventiv, în arest la domiciliu sau în executarea unei pedepse ori măsuri educative privative de libertate, respectiv care este internată medical, va fi eliberată.
Dacă data eliberării este cunoscută, informarea victimei infracțiunii și a membrilor de familie ai acesteia se realizează cu cel puțin 5 zile înainte de momentul eliberării inculpatului, condamnatului sau făptuitorului internat medical, iar în celelalte cazuri informarea se realizează de îndată”, potrivit modificărilor aduse art. 811 din Codul de procedură penală.
ICCJ contestă la Curtea Constituțională doar partea care se referă la procedura de cameră preliminară, modificări care, potrivit inițiatorilor, ar scurta această procedură.
”(1) Durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță.
(2) Pentru respectarea dispozițiilor alin. (1) judecătorul de cameră preliminară are îndatorirea să ia din timp toate măsurile necesare pentru asigurarea apărării obligatorii, dacă este cazul, și pentru ca la termenul fixat procedura de citare să fie legal îndeplinită, iar soluționarea cererilor și excepțiilor să nu sufere amânare.
(3) În cazul în care, deși procedura de citare este legal îndeplinită, soluționarea cererilor și excepțiilor nu se poate realiza la termenul stabilit potrivit dispozițiilor art. 344 alin. (4), judecătorul de cameră preliminară acordă termen în continuare, fără citarea părților și a persoanei vătămate. Cu excepția termenului prevăzut la art. 345 alin. (3), termenele sunt stabilite în zile succesive. Pentru motive întemeiate, termenele în continuare în camera preliminară pot fi stabilite în zile nesuccesive, între care nu poate fi un interval mai mare de 7 zile.
(4) Citațiile pentru termenul stabilit potrivit dispozițiilor art. 344 alin. (4) conțin mențiunea referitoare la acordarea termenelor în continuare și atenționarea că pentru termenele stabilite ulterior nu se vor emite alte citații, părțile și subiecții procesuali având obligația de a urmări parcursul dosarului.
(5) Termenele de judecată în camera preliminară pot fi stabilite după un interval mai mare de 7 zile numai dacă probele încuviințate sau măsurile dispuse, prin natura lor, împiedică stabilirea unui termen mai scurt”, potrivit modificărilor și completărilor aduse de Parlament articolului 343 din Codul de procedură penală.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.
Cele mai citite
