Cum se face o succesiune la notar? Ce taxe trebuie să plăteşti şi care sunt actele necesare
Redactia | Publicat: 29.03.2024 08:54 | Actualizat: 29.03.2024 09:05
Modalitatea prin care persoanele care au drept de moştenire intră în posesia bunurilor se numeşte succesiune şi se face doar la notar sau în instanţă.
Conform specialiştilor, dreptul la succesiune îl au persoanele care au un grad de rudenie cu o persoană care a decedat. Nu toate gradele însă au dreptul la succesiune, ci doar cele mai apropiate, după cum urmează:
De ce acte ai nevoie pentru a deschide o succesiune?
- clasa întâi - în această categorie intră descendenţii, adică vorbim despre copii, nepoți, strănepoți, până la orice grad;
- clasa a doua - mama, tatăl, frații și surorile, precum și copiii fraților și surorilor și copiii acestora din urmă, însă doar până la gradul al patrulea de rudenie, inclusiv;
- clasa a treia - aici intră ascendenţii ordinari, adică bunicii, străbunicii, stră-stră bunicii, până la orice grad;
- clasa a patra - se vorbeşte despre colateralii ordinari, adică verii primari, mătuși, unchi, dar numai până la gradul al patrulea de rudenie, inclusiv;
- distinct: soţ sau soţie supravieţuitoare, care nu e rudă din punct de vedere legal.
Succesiunea arată modul în care urmaşii intră în posesia bunurilor, iar primele persoane ce au acest drept sunt cele din clasa I, iar apoi ordinea continuă cu cei din clasele II, III şi IV. Pentru rudele care fac parte din aceeaşi clasă, averea se împarte întotdeauna în mod egal.
O succesiune poate fi deschisă numai după decesul unui membru al familiei şi trebuie acceptată într-un termen de maximum un an de la data descesului. Poate fi făcută doar la un notar public din localitatea de domiciliu a persoanei decedate, ori în instanţă, iar atunci când vă prezentaţi, va trebui să aveţi în posesie următoarele acte:
Cât costă o succesiune realizată la notar sau în instanţă?
- o cerere tip;
- certificatul de deces al persoanei asupra căreia se deschide succesiunea;
- actele de identitate ale moştenitorilor în original;
- acte care să demonstreze legătura de rudenie cu defunctul, precum certificate de naştere sau de căsătorie;
- acte pe proprietăţile defunctului;
- certificat de atestare fiscală din care să reiasă că defunctul nu avea datorii la bugetul local, ori la bugetul de stat.
O succesiune realizată la notar implică taxe de 1% din valoarea moştenirii către biroul notarial, iar dacă vorbim despre instanţă, atunci lucrurile se complică şi preţurile devin mai mari. Taxa de timbru ajunge undeva la 5% din valoarea moştenirii, la care se adaugă şi onorariul avocatului, plus taxele de expertiză judiciară, care ajung în jurul sumei de 3000 lei.
Indiferent de varianta pe care o veţi alege, veţi avea de achitat şi către stat un procent de 1% din valoarea moştenirii.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.