Criza apei din Prahova: Apele Române admit “o parte de vină” și recunosc deficiențe majore de comunicare
Galerie foto (1 fotografii): Criza apei din Prahova: Apele Române admit “o parte de vină” și recunosc deficiențe majore de comunicare
Vlad Măntoiu | Publicat: 04.12.2025 12:22 | Actualizat: 04.12.2025 12:26
Administrația Națională Apele Române (ANAR) a recunoscut că instituția poartă “o parte de vină” în criza apei potabile care a afectat numeroase localități din Prahova și Dâmbovița, aflate în prezent sub restricții severe. Într-o declarație acordată Digi24, purtătorul de cuvânt al instituției, Ana-Maria Agiu, a subliniat că o comunicare mai amplă între structurile locale și județene ar fi putut preveni escaladarea situației.
Purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române, Ana-Maria Agiu, a declarant că ținând cont de situația critică privind furnizarea apei potabile în Prahova și Dâmbovița, “nu putem să spunem că nimeni nu este de vină”.
“Nu putem să fim ipocriți să spunem că nu este nimeni de vină. Cu siguranță, fiecare din instituțiile implicate și responsabile poartă partea ei de vină. În ceea ce privește instituția noastră, admitem că, da, era nevoie de o mai multă comunicare interinstituțională”, a declarat Ana-Maria Agiu la Digi24.
Autoritățile locale afirmă că nu au fost avertizate despre riscul iminent
Declarațiile ANAR vin după ce prefectul județului Prahova, Daniel Nicodim, a acuzat instituțiile responsabile - atât ABA Buzău-Ialomița, cât și operatorul de apă ESZ Prahova - că nu l-au informat corespunzător despre pericolul întreruperii alimentării cu apă în cazul reducerii nivelului Barajului Paltinu. Prefectul a susținut că, dimpotrivă, i s-a transmis că riscul major ar fi dacă nu se efectuau lucrările de deblocare a gurilor de scurgere.
În replică, ANAR afirmă că pericolul a fost comunicat în cadrul ședințelor Comitetului pentru Situații de Urgență din 22 octombrie și 6 noiembrie, unde “toți factorii implicați au luat la cunoștință faptul că exista un risc iminent”.
Întrebată dacă ANAR a transmis explicit necesitatea identificării unor surse alternative de apă, Agiu a subliniat obligațiile legale ale administrațiilor locale: “Fiecare primărie este obligată (…) să aibă prevăzut un plan local pentru situații de urgență, indiferent de natura acestei situații”, a explicat purtătorul de cuvânt, adăugând că operatorul zonal, ESZ Prahova, ar fi trebuit să asigure capacitatea tehnică necesară pentru continuitatea alimentării.
ANAR subliniază că, deși este acționar majoritar al ESZ, operatorul funcționează ca o companie comercială independentă, responsabilă de întreținerea și repararea infrastructurii pe care o exploatează.
Conducta avariată și bazinul gol, elemente necunoscute ANAR
Un detaliu esențial în agravarea crizei a fost conducta de aducțiune grav avariată și imposibilitatea umplerii bazinului de apă curată, care ar fi putut asigura o rezervă pentru 12 ore, sau chiar câteva zile, potrivit evaluărilor specialiștilor.
“Noi nu am fost informați că exista acea defecțiune, iar acel bazin era gol”, a declarat Agiu, subliniind lipsa de comunicare din partea ESZ Prahova.
Criza a generat un schimb intens de acuzații între autorități, iar prefectul Nicodim a afirmat că vinovăția aparține celor “care nu au știut să comunice”, iar președintele României, Nicușor Dan, și-a exprimat o poziție similară.
Într-un comunicat separat, Ministerul Mediului a negat că ar fi primit avertismente privind riscul opririi alimentării și acuză ESZ Prahova că “nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi”, “nu a prezentat limitele tehnologice ale stației de tratare” și că “nu a activat nicio măsură de prevenție”.
Ministerul precizează că Hotărârea CJSU din 6 noiembrie nu avertiza asupra unui risc generat de lucrările de la Paltinu, ci asupra riscului existent dacă acestea nu ar fi fost realizate.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.






Cele mai citite





