video Părintele Emil Cărămizaru explică semnificația Deniilor din Săptămâna Mare. Ce trebuie să știe credincioșii înainte de Paște
Galerie foto (1 fotografii): Părintele Emil Cărămizaru explică semnificația Deniilor din Săptămâna Mare. Ce trebuie să știe credincioșii înainte de Paște
Ene Valentina | Publicat: 06.04.2026 18:30 | Actualizat: 06.04.2026 18:58
Părintele Emil Cărămizaru, parohul Bisericii Sfântul Gheorghe-Nou, a oferit un interviu exclusiv pentru iAMnews în preajma Sărbătorilor Pascale, în care a explicat, pe înțelesul tuturor, ce înseamnă Săptămâna Mare și care este rolul slujbelor speciale din această perioadă.
- Interviul iAMnews cu părintele Emil Cărămizaru, parohul Bisericii Sfântul Gheorghe-Nou, va fi disponibil pe canalul de YouTube iAMnews, de miercuri, 8 aprilie, de la ora 19:00.
Mesajul său vine într-un context în care tot mai mulți credincioși caută să înțeleagă dincolo de tradiții sensul profund al acestor zile.
Ce semnificație au Deniile din Săptămâna Mare
Programul liturgic din Săptămâna Mare este diferit față de restul anului, fiind construit în jurul unor slujbe speciale, cunoscute de majoritatea credincioșilor drept Denii. Părintele Emil Cărămizaru explică faptul că acestea au o încărcătură aparte și sunt recunoscute de toate generațiile.
„Avem un program liturgic care este adecvat, rânduieli speciale, sunt acele preacunoscute Denii, pe care, de la copilașii cei mai mici până la cei mai în vârstă, știu ce înseamnă”, a declarat acesta.
Preotul a detaliat și originea termenului, subliniind că vine din limba slavă. În esență, denia este o formă a utreniei (slujba de dimineață), dar care, în această perioadă, este mutată seara.
„Este o slujbă, trenia, de fapt, care nu se mai săvârșește dimineața. ‘Utro’ în limba slavă înseamnă dimineață și s-a preluat ca etimologie a cuvântului liturgic din limba slavă și se săvârșește seara ca o slujbă de priveghere, de rugăciune, de introspecție, de așezare duhovnicească”, a explicat părintele.
Un timp al reflecției și al apropierii de credință
Deniile nu sunt doar simple slujbe religioase, ci momente de liniște și introspecție. Ele oferă credincioșilor ocazia de a se opri din ritmul cotidian și de a reflecta asupra semnificației sacrificiului lui Iisus Hristos.
În fiecare seară din Săptămâna Mare, bisericile devin locuri de reculegere, unde oamenii participă nu doar fizic, ci și emoțional și spiritual. Este o perioadă în care accentul cade pe curățarea sufletească și pe pregătirea pentru Înviere.
Vinerea Mare și simbolistica Sfântului Epitaf
Unul dintre cele mai importante momente ale Săptămânii Mari este Vinerea Mare, ziua în care este comemorată răstignirea și moartea lui Iisus Hristos. În această zi, în biserici are loc un ritual cu o puternică încărcătură simbolică: scoaterea Sfântului Epitaf.
„Se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf, este o pânză pictată cu scena punerii în mormânt a Mântuitorului Iisus Hristos”, a explicat părintele Emil Cărămizaru.
Tradiția spune că credincioșii trec pe sub această pânză, un gest care simbolizează participarea la suferința și moartea Mântuitorului.
„Este tradiția ca să treacă pe sub masă, mai ales copilașii, dar și ceilalți, făcându-se părtași cu această moarte a Mântuitorului Iisus Hristos, cu mormântul învierii lui Iisus Hristos”, a mai spus preotul.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.
Cele mai citite
