exclusiv „Merit” după o zi grea, capcana care duce la excese. Lygia Alexandrescu explică de ce nu ne mai putem opri din mâncat

• Interviul iAMnews cu lector dr. Lygia Alexandrescu, nutriționist acreditat de Comitetul Internațional Olimpic, este disponibil pe canalul de YouTube iAMnews.

Potrivit specialistului, mâncatul compulsiv nu apare dintr-o nevoie reală de hrană, ci dintr-un dezechilibru emoțional.

„În primul rând, mâncatul compulsiv vine din nevoia de a acoperi un gol. Este mai mult emoțional. Nevoia omului de a mânca nu este reală”, a explicat Lygia Alexandrescu.

De ce apare mâncatul compulsiv

Aceasta subliniază că organismul ar avea nevoie de cantități mult mai mici de alimente pentru a funcționa normal.

„Un om s-ar putea sătura și cu două felii de pâine, puțin unt și câteva grame de brânză. Însă emoția este atât de mare, încât nevoia de a o acoperi duce la consum necontrolat”, a adăugat nutriționistul.

În acest context, mâncarea devine un mecanism de confort.

„Primul gest pe care îl facem când venim pe lume este să mâncăm. De aceea, mâncarea ne oferă confort”, a explicat specialistul.

Stresul și oboseala, factori declanșatori

Un alt factor important este nivelul ridicat de stres și oboseală.

„Excesul de probleme este acoperit de exces alimentar de cele mai multe ori. Sigur că există și probleme de sănătate, dar în multe cazuri vorbim despre un dezechilibru emoțional”, a precizat Lygia Alexandrescu.

Programul haotic contribuie semnificativ la acest comportament. Mulți oameni sar peste mese importante și ajung să mănânce necontrolat seara.

„Nu se mănâncă o oră în șir, nu se ia micul dejun, nu se mănâncă prânzul sau se consumă ceva rapid, iar seara apare acel moment în care se mănâncă excesiv”, a explicat nutriționistul.

Această rutină duce la un cerc vicios, în care organismul este privat de energie în timpul zilei și „compensează” seara, când nevoia reală de hrană este, de fapt, mai mică. Un alt aspect important este componenta psihologică a recompensei.

„Dacă ai muncit toată ziua, simți că meriți. Și atunci nu îți mai pui limite. Spui că ai muncit și că îți permiți”, a explicat specialistul.

Această justificare duce, de multe ori, la pierderea controlului asupra cantității de alimente consumate. În lipsa unor limite clare, mesele de seară devin excesive, iar efectele se văd în timp, atât la nivelul greutății, cât și al stării generale de sănătate. Lygia Alexandrescu atrage atenția și asupra momentului în care mâncăm.

„Dimineața, micul dejun înseamnă energie consumată, prânzul la fel. Seara, însă, corpul nu mai are nevoie de energie, iar ceea ce consumăm se stochează”, a explicat aceasta.

Astfel, obiceiul de a mânca mult seara, după o zi în care mesele au fost sărite sau insuficiente, contribuie direct la acumularea kilogramelor în plus și la apariția dezechilibrelor metabolice.

Citește și

Generația fast-food și sedentarismul schimbă radical sănătatea copiilor. Lygia Alexandrescu explică de ce unu din trei adolescenți este supraponderal

Generația fast-food și sedentarismul schimbă radical sănătatea copiilor. Lygia Alexandrescu explică de ce unu din trei adolescenți este supraponderal

Ce este „a doua Înviere” și când are loc, de fapt. Părintele Emil Cărămizaru explică semnificația slujbei din ziua de Paște

Ce este „a doua Înviere” și când are loc, de fapt. Părintele Emil Cărămizaru explică semnificația slujbei din ziua de Paște

De ce nu este bine să mănânci în exces după post. Lygia Alexandrescu atrage atenția asupra riscurilor pentru organism

De ce nu este bine să mănânci în exces după post. Lygia Alexandrescu atrage atenția asupra riscurilor pentru organism