video VIDEO | După ședința CSAT, Nicușor Dan anunță: Parlamentul dezbate solicitarea SUA privind noi echipamente militare în România. Convocare de urgență la ora 17:00

UPDATE ora 16:00. Senatorii și deputații se reunesc miercuri, de ora 17:00, într-o ședință de plen comun, pentru a dezbate și aproba cererea SUA privind dislocarea pe teritoriul României a unor avioane de realimentare în aer și echipamente de comunicații satelitare.

Până la ora ședinței de plen, propunerile trimise după ședința CSAT sunt dezbătute în comisiile de Apărare.

După ședința CSAT, președintele a transmis documentele prin care solicită Parlamentului să aprobe dislocarea capabilităților militare SUA pe teritoriul României și aprobarea trimiterii forțelor MAI la misiuni în străinătate și pe parcursul anului 2026.

”Începând din luna iulie 2024, ARF a înlocuit Forța de Răspuns a NATO (NRF), constituind principalul pachet de forțe cu nivel ridicat al capacității de luptă, disponibil pentru angajare în interiorul sau în afara zonei de responsabilitate a SACEUR. În situația apariției premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicații asupra independenței sau suveranității naționale a României, Consiliul Nord-Atlantic (NAC) poate lua decizia dislocării pe teritoriul României inclusiv a ARF, alături de forțele prevăzute în Planul Regional de Sud-Est, în scopul dezamorsării crizei şi/sau descurajării escaladării acesteia.

În funcție de decizia SACEUR, dislocarea pe teritoriul național a ARF poate să includă Forța de Reacție în totalitate ori anumite componente ale acesteia, suplimentate cu elemente de comandă-control şi de sprijin, stabilite ad-hoc, în funcție de amploarea, tipul şi particularitățile operației avute în vedere, în cadrul procesului de planificare operațională de nivel strategic şi/sau operativ derulat la nivelul comandamentelor responsabile ale Alianței.

Statele de tranzit sau de destinație planifică şi pun în aplicare, din timp, măsurile convenite privind acordarea sprijinului națiunii gazdă, în scopul facilitării dislocării ARF. Aceste măsuri se planifică la nivel național în consultare cu autoritățile NATO competente şi implică demersuri naționale derulate la nivel interministerial şi interinstituțional, în cadrul mecanismelor de cooperare instituite potrivit legii.

Drept urmare, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfăşurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la propunerea Prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, am aprobat intrarea şi staționarea în România a Forței de reacție NATO (Allied Reaction Force – ARF) sau tranzitarea teritoriului național de către aceasta, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operații militare, dacă va fi cazul, în anul 2026, precum şi mandatarea ministrului apărării naționale pentru a aproba eventualele modificări în structura sau compunerea ARF, care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2026”, a transmis preşedintele Nicuşor Dan Parlamentului.

UPDATE, ora 14:00: Potrivit șefului statului, propunerea urmează să fie discutată în Parlament, iar eventualele desfășurări ar urma să se facă în baza parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite.

Situația din Orientul Mijlociu, analizată în CSAT

În cadrul ședinței CSAT, membrii au discutat evoluțiile conflictului din Orientul Mijlociu și impactul pe care acestea îl pot avea asupra României, atât din punct de vedere militar, cât și politic.

”Am discutat despre situația din Orientul Mijlociu, dintr-o perspectivă militară, cu previziuni pe termen scurt, mediu și lung. Am discutat despre situația românilor din zonă, care este una dintre preocupările importante: 5.700 de oameni au revenit din zona de conflict”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a precizat că autoritățile române urmăresc și dimensiunea politică a conflictului și încearcă să contribuie la eforturile diplomatice pentru reducerea tensiunilor.

”Am discutat și despre partea politică a conflictului. România încearcă, prin mijloace diplomatice, să contribuie la oprirea acestui conflict, care afectează inclusiv economia noastră”, a adăugat șeful statului.

Autoritățile analizează impactul economic al războiului

Pe agenda ședinței CSAT s-a aflat și evaluarea consecințelor economice ale conflictului din regiune, în special în contextul fluctuațiilor de pe piețele energetice.

Potrivit președintelui, autoritățile au analizat mai multe scenarii privind evoluția prețurilor la energie și posibilele reacții ale statului român.

”Al doilea punct de pe ordinea de zi a vizat situația economică și consecințele economice ale războiului, în special creșterea prețului petrolului pe piața internațională. Am discutat cu ministrul Energiei și cu ministrul Finanțelor despre diverse scenarii și despre care va fi reacția statului român în raport cu aceste scenarii”, a declarat Nicușor Dan.

Solicitarea SUA pentru dislocarea unor echipamente militare în România

Un alt subiect discutat în cadrul ședinței CSAT a fost solicitarea Statelor Unite privind dislocarea unor echipamente militare în România.

Potrivit președintelui, printre acestea se numără avioane de realimentare în aer și sisteme de comunicații satelitare, care ar urma să fie amplasate pe teritoriul țării dacă Parlamentul va aproba solicitarea.

”Punctul al treilea a fost dislocarea unor forțe și echipamente ale SUA în România, printre care avioane de realimentare și echipamente de comunicații satelitare. Subliniez că sunt echipamente defensive. Ele vor fi dislocate, în măsura în care Parlamentul aprobă, în baza parteneriatului nostru cu SUA”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului a transmis și un mesaj de calm populației, subliniind că aceste măsuri au rolul de a întări securitatea României.

”Este vorba despre echipamente care sporesc securitatea României. Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este sigură”, a spus președintele.

Posibila dislocare a echipamentelor la două baze din România

Potrivit unor surse Digi24, echipamentele și forțele americane ar urma să fie dislocate la bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii. Odată cu acestea ar putea sosi și militarii necesari pentru operarea echipamentelor, aproximativ 400–500 de persoane.

Conform acelorași surse, dislocarea ar urma să fie aprobată pentru o perioadă de aproximativ 90 de zile. În cazul în care misiunea va fi prelungită, procedura ar trebui reluată și analizată din nou în cadrul CSAT.

UPDATE, ora 13:30: Președintele României, Nicușor Dan, prezintă de la ora 13:30 concluziile ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în cadrul căreia a fost analizată solicitarea Statelor Unite de a trimite forțe și echipamente suplimentare la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, din județul Constanța. Tema a fost discutată pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al operațiunilor militare desfășurate de SUA și Israel împotriva Iranului.

UPDATE, ora 11:30: Surse Digi24 afirmă că Statele Unite au solicitat dislocarea la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu a unor avioane cisternă utilizate pentru realimentarea în aer a aeronavelor militare implicate în conflictul din Orientul Mijlociu, precum și a unor echipaje militare formate din 100 până la 300 de persoane, care vor asigura paza și mentenanța acestor aparate de zbor.

UPDATE: Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării a început la ora 09:30.

Știrea inițială:

Printre subiectele care se vor afla pe ordinea de zi a ședinței de miercuri a CSAT sunt implicațiile pentru România a situației din Orientul Mijlociu, impactul asupra pieței petroliere și analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare.

Subiectul privind dislocarea temporară în România a unor capabilități militare ar fi legat de o solicitare a Statelor Unite ale Americii de a trimite militari și avioane de luptă la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, în contextul războiului cu Iranul.

Ultima ședință a CSAT a avut loc pe 24 noiembrie 2025, pe tema Strategiei Naționale de Apărare.

Președintele Nicușor Dan spunea, săptămâna trecută, în timpul vizitei în Polonia, că nu va convoca CSAT în legătură cu evoluțiile din Orientul Mijlociu în absența unei amenințări directe pentru securitatea națională.

”Legat de situația din Orientul Mijlociu, nu am convocat CSAT și nu îl vom convoca cât timp lucrurile nu prezintă un pericol imediat, direct, pentru România. În schimb, evident că toată lumea din structurile tehnice cooperează”, a declarat Nicușor Dan, la Varșovia, în 5 martie.

”România este protejată prin apartenența la NATO și Parteneriatul Strategic cu SUA”

Mihai Fifor, fost ministru al Apărării, spune că nu este niciun motiv de panică în cazul solicitării Statelor Unite ale Americii de a trimite la baza de la Mihail Kogălniceanu militari și avioane de luptă, în contextual războiului cu Iranul, situație care va fi analizată în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării convocată miercuri.

”Spațiul public este acaparat în ultimele ore de o nouă temă: solicitarea Statelor Unite privind dislocarea temporară pe teritoriul României a unor capabilități militare și implicațiile pe care o astfel de decizie le-ar avea pentru țara noastră.

Este important însă să spunem foarte clar: nu există niciun motiv de panică. Discuția care va avea loc în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării reprezintă o procedură instituțională normală, prin care statul român analizează implicațiile de securitate ale unor evoluții regionale”, a spus Mihai Fifor.

Fostul ministru al Apărării a precizat că România este membră NATO și are un Parteneriat Strategic solid cu Statele Unite ale Americii, iar Acordul din 2005 stabilește în ce condiții pot fi folosite de către forțele americane facilitățile din România.

Fostul ministru al Apărării a adăugat că astfel de solicitări din partea forțelor armate ale SUA au mai existat de-a lungul timpului, inclusiv anul trecut, în contextul evoluțiilor de securitate din regiune.

”România este protejată prin apartenența sa la NATO și prin Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, iar mecanismele de cooperare existente reprezintă tocmai garanția că securitatea țării noastre este gestionată responsabil, în coordonare cu aliații noștri.

În aceste condiții, analiza subiectului în CSAT este un demers firesc și responsabil, parte a modului în care România își exercită rolul de aliat serios și predictibil”, a mai spus Mihai Fifor.

---