video UPDATE | Guvernul a aprobat bugetul și majorarea salariului minim. Bolojan: ”Este primul pas pentru reducerea deficitului”

UPDATE, ora 23:00: Declarații principale din conferința de presă a premierului Bolojan și a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare:

• Bugetul pentru 2026 a fost construit pe principiile realismului și prudenței, pentru a reflecta atât prioritățile economice, cât și limitele financiare ale statului.
• Guvernul estimează pentru 2026 un PIB de aproximativ 2.045 miliarde lei, cu o creștere economică de 1% și o inflație de 6,5%.
• Investițiile publice vor ajunge la aproximativ 164 de miliarde de lei, în creștere față de 138 de miliarde în 2025, o mare parte provenind din fonduri europene și PNRR.
• Construcția bugetară include și presiuni suplimentare, precum creșterea cheltuielilor cu dobânzile cu circa 10 miliarde lei și majorarea bugetului pentru apărare cu aproximativ 6 miliarde lei.
• Obiectivul guvernului este revenirea pe traiectoria de reducere a deficitului bugetar și ieșirea din procedura de deficit excesiv până în 2029.
• Bugetul prevede fonduri suplimentare pentru administrațiile locale, estimate la aproximativ 7 miliarde de lei în plus.
• Premierul a subliniat că stabilitatea politică este esențială pentru economie și pentru încrederea piețelor.
• Guvernul monitorizează impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței energiei și nu exclude măsuri pentru limitarea creșterilor de preț la carburanți, dacă situația se agravează.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că bugetul pentru anul 2026 a fost construit pornind de la nevoia unui echilibru între prioritățile economice și posibilitățile reale ale statului.

”Cred că cel mai important element al bugetului pentru 2026 se referă la faptul că ne-am dorit să fie un buget realist, un buget corect, un buget care să reflecte cu adevărat prioritățile, dar și posibilitățile”, a spus ministrul, precizând că documentul a fost elaborat pe baza unui PIB estimat la 2.045,2 miliarde de lei, cu o creștere economică prognozată de 1% și o inflație de aproximativ 6,5%.

Potrivit ministrului, una dintre principalele componente ale bugetului este creșterea investițiilor publice, în special prin fonduri europene: ”Am reușit să asigurăm un spațiu pentru investiții de aproximativ 164 de miliarde de lei, o creștere semnificativă față de cele 138 de miliarde investiții publice în 2025. Cea mai mare parte a acestor investiții este de fapt o creștere a fondurilor europene, în special pentru PNRR”, a declarat Nazare.

În același timp, construcția bugetară a trebuit să includă și creșterea unor cheltuieli, precum dobânzile la datoria publică și bugetul pentru apărare: ”Am avut de acomodat o creștere la dobânzi de aproximativ 10 miliarde de lei și o creștere a componentei de apărare de aproximativ 6 miliarde de lei, dar în același timp asigurând scăderea deficitului în termenii agreați cu Comisia”, a precizat ministrul.

Obiectivul: ieșirea din deficit excesiv

Ministrul Finanțelor a afirmat că bugetul urmărește revenirea României pe o traiectorie de consolidare fiscală și ieșirea din procedura de deficit excesiv în următorii ani.

”Realizăm, practic, un mare pas înainte, mizând pe ieșirea din procedura de deficit excesiv în orizontul anului 2029. Scăpăm de această ștampilă pe care am purtat-o aproape 10 ani de zile”, a declarat Alexandru Nazare.

El a avertizat însă că evoluțiile geopolitice pot influența economia în perioada următoare: ”Sunt și riscuri pe care trebuie să le evaluăm în privința conflictului din Orientul Mijlociu. Putem să luăm în calcul o creștere moderată a inflației”, a spus ministrul, adăugând că parametrii bugetari de la care a pornit construcția bugetului sunt prudenți.

UPDATE, ora 22:35: Potrivit lui Ilie Bolojan, construcția bugetară urmărește readucerea României pe traiectoria de consolidare fiscală stabilită în urmă cu câțiva ani, după derapajele bugetare din perioada recentă.

”Bugetul a fost adoptat într-o perioadă complicată. Ținând cont de aceste aspecte, am propus un buget echilibrat, care are câteva provocări. Una dintre cele mai importante a fost să reducem deficitul bugetar și practic este primul pas important în care reintrăm în traiectoria asumată acum 3-4 ani de zile pentru reducerea deficitului, după derapajul din anii trecuți.

Reducerea deficitului este o provocare. Trebuie să ne reducem cheltuielile cu zeci de miliarde, ceea ce nu este foarte ușor, dar forma în care este propus urmărește atingerea acestui obiectiv”, a declarat premierul.

Salariul minim crește de la 1 iulie

În aceeași ședință, executivul a aprobat și hotărârea de guvern privind majorarea salariului minim brut pe economie.

”S-a adoptat HG privind creșterea salariului minim de la 1 iulie, cu 6,8% față de valoarea de astăzi. A fost prelungită schema de ajutor pentru transportatori, iar compensarea a fost crescută la 0,85 de bani, în așa fel încât creșterile de preț la combustibil pentru transportatori să fie parțial compensate prin această prelungire de schemă”, a explicat Ilie Bolojan, potrivit HotNews.

Astfel, salariul minim brut ar urma să crească de la 4.050 de lei la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026.

Măsuri de debirocratizare și simplificare pentru investiții

Premierul a anunțat și adoptarea unei ordonanțe de urgență care introduce mai multe reforme menite să reducă birocrația pentru companii și investitori. Potrivit acestuia, pachetul include schimbări în procedurile de autorizare pentru investiții mari, în evaluările de mediu și în avizele privind securitatea la incendiu, cu scopul de a reduce timpii de aprobare și costurile administrative.

”A fost aprobată ordonanța pentru debirocratizare. Practic, cuprinde trei reforme: cea care ține de autorizarea investițiilor mari, cea privind autorizarea pe mediu și cea privind autorizarea pe stingerea la incendiu. La investiții mari avem o comisie pentru examinarea investițiilor străine.

Suntem în situația în care am ridicat pragul la 5 milioane de euro, deci vor fi mult mai puține companii care vor trece pe la comisie. Am clarificat care sunt domeniile sensibile și a fost redus termenul de avizare substanțial”, a declarat Bolojan.

Premierul a explicat că schimbările vor fi însoțite de digitalizarea procedurilor administrative și de reducerea numărului de proiecte care necesită avize complexe: ”A doua reformă este cea de simplificare pe mediu. Principalele elemente țin de reducerea unor termene pentru depunerea documentelor și pentru decizia de încadrare, iar documentele vor putea fi depuse într-un sistem informatic. Al treilea domeniu este legat de securitatea la incendiu.

Se va face o avizare mai rapidă, bazată pe riscuri, iar numărul de proiecte care vor fi depuse se va reduce cu peste 40%, pentru că a fost eliminată obligativitatea obținerii acestui aviz pentru categoriile de risc scăzut. Documentația se va face exclusiv electronic, iar pentru proiectele repetitive va fi suficient un acord unic”, a spus șeful Executivului.

Reducerea cheltuielilor statului și menținerea investițiilor

Potrivit premierului, una dintre cele mai dificile provocări ale bugetului pentru anul viitor este reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, în paralel cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice.

”O altă provocare importantă este reducerea deficitelor în condițiile în care nu putem reduce bugetele de investiții. Este un an de final de perioadă de absorbție, PNRR se închide la final de august, practic anul acesta bugetele de investiții vor fi mai mari decât anul trecut.

În pachetul de reformă în administrație aveam o reducere prevăzută de aproximativ 10% în administrația din România. Va fi o provocare să reducem aceste cheltuieli. Trebuie să ne reducem pe fond cheltuielile de funcționare ale statului, astfel încât sumele eliberate să fie direcționate către serviciile de bază sau către investiții”, a explicat Ilie Bolojan.

În același timp, premierul a afirmat că bugetul adoptat urmărește și relansarea economiei prin măsuri de simplificare administrativă și predictibilitate fiscal: ”Acest buget, în modul în care este construit, având predicții moderate, asigură un sistem în care avem predictibilitate în zona economică. Prin pachetul de relansare, care va intra treptat în vigoare, și prin pachetul de simplificare administrativă, putem să creăm condiții pentru reașezarea economiei pe baze cât mai corecte”, a declarat premierul.

UPDATE, ora 21:50: Anunțul a fost făcut de premierul Ilie Bolojan după finalul ședinței de Guvern.

”A fost o zi lungă, dar la finalul acestei zile am adoptat toate proiectele care au permis adoptarea bugetului și trimiterea la Parlament, mâine dimineață, în vederea dezbaterii și aprobării”, a declarat șeful executivului.

Potrivit premierului, proiectele adoptate vor fi înaintate legislativului în cursul zilei de vineri.

În aceeași ședință, Guvernul a adoptat și hotărârea privind creșterea salariului minim brut pe economie.

”S-a adoptat creșterea salariului minim brut pe economie”, a precizat premierul Ilie Bolojan.

Știrea inițială: Potrivit informațiilor transmise de Guvern, pe agenda ședinței extraordinare sunt incluse trei proiecte de lege importante pentru construcția bugetară a anului 2026.

Este vorba despre proiectul de lege privind aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pentru anul 2026, proiectul de lege privind bugetul de stat pe anul 2026 și proiectul de lege referitor la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul viitor.

Aceste documente stabilesc limitele de cheltuieli și modul de repartizare a fondurilor între principalele instituții publice și programe guvernamentale.

Avertismentul Consiliului Fiscal

Proiectul bugetului a primit avizul Consiliului Fiscal, însă instituția a semnalat o serie de vulnerabilități legate de echilibrul financiar al planului guvernamental.

Consiliul Fiscal atrage atenția că stabilitatea bugetului propus de executiv este fragilă și depinde de mai mulți factori de risc, atât interni, cât și externi.

Potrivit analizei instituției, construcția bugetară ar putea fi compatibilă cu un deficit de aproximativ 6,25% din produsul intern brut, însă această țintă ar putea fi afectată de evoluțiile economice, de costurile de finanțare, de nivelul colectării veniturilor la buget și de ritmul absorbției fondurilor europene, transmite Digi24.

Salariul minim ar putea crește de la 1 iulie

Pe agenda ședinței de Guvern se află și un proiect de hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Potrivit informațiilor Digi24, executivul analizează o majorare a salariului minim brut de la 4.050 de lei la 4.325 de lei, măsură care ar urma să intre în vigoare începând cu 1 iulie 2026.

Ordonanțe de urgență și alte decizii pe agenda Executivului

Pe lângă proiectele de lege privind bugetul, miniștrii urmează să analizeze și două proiecte de ordonanțe de urgență.

Primul proiect vizează modificarea unei prevederi din Legea nr. 14/2025 privind modificarea și completarea Legii cetățeniei române, iar al doilea are ca obiect modificarea și completarea unor acte normative.

Totodată, Executivul ar putea adopta și o hotărâre de guvern pentru modificarea schemei de ajutor de stat destinată compensării creșterii accizei la motorina utilizată drept combustibil.

Bugetul va fi dezbătut în Parlament

După adoptarea în ședința de Guvern, proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale vor fi transmise Parlamentului, unde urmează să fie analizate și amendate.

Reprezentanții social-democraților au anunțat deja că vor susține adoptarea proiectului de buget în Guvern, însă intenționează să depună amendamente în timpul dezbaterilor parlamentare.

---