Președinția României a publicat Strategia Națională de Apărare a Țării. Ce prevede documentul

La mai bine de treizeci de ani de la Revoluția din 1989, președintele remarcă că societatea românească trece printr-o perioadă de incertitudine și instabilitate, în ciuda apartenenței României la NATO și Uniunea Europeană.

“Românii au dreptate să privească îngrijorați evoluțiile din imediata lor apropiere sau cele mai îndepărtate, cu impact direct sau mijlocit asupra vieților lor. Mai mult, cetățenii noștri sunt îndreptățiți să se întrebe nu doar ce efect va avea dinamica geopolitică actuală asupra siguranței, stabilității și prosperității lor, ci și dacă statul român este pregătit să înfrunte provocările și pericolele contemporane și cele imediat previzibile. Este România de azi suficient de puternică, se întreabă ei, pentru a rezista șocurilor actuale și din viitor și pentru a menține drepturile și libertățile lor fundamentale, în primul rând cele la pace, siguranță și prosperitate?”, scrie Nicușor Dan în introducerea documentului.

Cetățeanul, în centrul Strategiei

Președintele menționează că documentul îl are în centru pe cetățeanul român, care este destinatarul direct al măsurilor de apărare a țării, fiind “actor privilegiat și beneficiar prioritar al tuturor măsurilor propuse de Strategie. Acest document nu este, prin urmare, despre statul român, ci despre obligațiile fundamentale ale instituțiilor publice față de români”.

De asemenea, “premisele ‘Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025- 2030’ sunt consolidarea valorilor democrației liberale, prezervarea neștirbită a drepturilor și libertăților cetățenești, optimizarea administrației și adaptarea instituțiilor la exigențele românilor. De o egală importanță sunt consolidarea statului, prin debirocratizare, digitalizare și adoptarea noilor tehnologii, precum și gestiunea responsabilă a cheltuielilor și a datoriei publice”, notează Nicușor Dan.

Care sunt principalele provocări de securitate

“Ne aflăm în cel mai dificil context internațional de securitate de după al Doilea Război Mondial, caracterizat de schimbarea profundă a echilibrului internațional, de volatilitate crescândă și incertitudine, determinate de erodarea accelerată a ordinii bazate pe reguli, reafirmarea politicii de putere a marilor actori globali și intensificarea competiției strategice în multiple domenii: militar, economic, tehnologic și informațional”, se arată în documentul publicat de către Administrația Prezidențială.

Una dintre principalele amenințări la adresa României este Federația Rusă, fiind expuși și din cauza “poziționării geografice a României”.

De asemenea, “continuarea invaziei militare a Federației Ruse și anexarea de noi teritorii în Ucraina sporesc considerabil riscurile și amenințările la adresa securității României”, iar “o eventuală graniță pe Dunăre cu Federația Rusă ar fi o amenințare directă la adresa securității noastre și ar deschide calea unor evoluții impredictibile, cu efect potențial inclusiv asupra independenței și suveranității Republicii Moldova”, notează președintele.

Pe lângă agresiunile de origine rusească, România este expusă și altor provocări de securitate, precum: “creșterea competiției geopolitice globale, revenirea la logica blocurilor economice și de securitate concurente, protecționismul comercial și lupta pentru controlul noilor tehnologii și al metalelor rare, revoluția Inteligenței Artificiale / IA în domeniul civil, dar mai ales în cel militar”

Corupția, o altă amenințare la adresa statului

Nicușor Dan notează faptul că, în acest context tensionat și plin de provocări interne și externe, dezinformarea a atins cote alarmante, iar cetățenii sunt sceptici în privința eficienței cu care statul se poate lupta cu manipularea informațiilor.

“Persistența fenomenului corupției șubrezește statul, slăbește impardonabil capacitatea noastră defensivă, în sens larg, și diluează pactul de încredere dintre instituții și cetățeni. Să o spunem fără ocolișuri: cetățenii noștri ar putea ezita să apere o Românei coruptă, dar vor fi pe deplin solidari cu o țară care le apără cu bună credință libertățile și interesele”, scrie Nicușor Dan.

Care sunt schimbările propuse

Președintele menționează că prin noua Strategie se propun schimbări de viziune, dar și de acțiune, pe baza intereselor permanente ale României.

“Conceptul de independență solidară propus în acest document reprezintă o cheie de lectură a contextului geopolitic și de acțiune, care se traduce prin două elemente foarte simple: pe de-o parte, România își va urmări responsabil și matur propriile interese, manifestându-se, pe de altă parte, ca și până acum, drept un asociat loial al partenerilor și aliaților. Ne vom manifesta, așadar, ca un membru activ și responsabil al UE și al NATO. Vom rămâne, de asemenea, un partener serios și un punct de sprijin solid pentru Ucraina și bravul popor ucrainean. Ne vom achita de angajamentele față de parteneri și aliați, inclusiv în privința cheltuielilor dedicate apărării și securității. Toate acestea rămân neschimbate, chiar dacă preocuparea noastră de căpătâi va fi identificarea și realizarea intereselor noastre naționale, așa cum ne-o cer în fond cetățenii noștri”, se arată în cadrul Strategiei.

Când va fi adoptat documentul

În cadrul conferinței de presă pentru prezentarea Strategiei, Nicușor Dan a menționat că, după ce va fi pusă în transparență decizională pe site-ul Administrației, aceasta va fi adoptată în data de 24 noiembrie, într-o ședință a CSAT.

După aceea, în data de 27 noiembrie, Strategia va fi prezentată Parlamentului: “Ea va avea un plan de implementare, care nu va avea un caracter public, dar care va avea termene stabilite, și care va fi aprobat de CSAT și planul va avea niște rapoarte de progres pe care le vom discuta la CSAT și părți din ele la comisiile de apărare din Parlament”, a declarat Nicușor Dan.