Ilie Bolojan a transmis un semnal de alarmă! Cheltuielile bugetare scăpate de sub control pun presiune pe taxe

În cadrul unei conferințe susținute la Oradea, el a prezentat grafice cu evoluția deficitului și a datoriei publice, explicând că anul trecut Guvernul a cheltuit 727 miliarde de lei, în timp ce veniturile s-au oprit la 575 miliarde, golul de 152 miliarde fiind acoperit prin împrumuturi tot mai scumpe.

Bolojan a atras atenția că dobânzile plătite în 2024 au depășit 40 miliarde de lei – echivalentul a aproape jumătate din bugetul anual al Educației – și a subliniat că datoria publică a urcat la 55 % din PIB, cu șanse mari să atingă pragul critic de 60 % înainte de sfârșitul lui 2025.

Ilie Bolojan a transmis un mesaj important pe Facebook

Sâmbătă, 14 iunie, liderul liberal a revenit asupra subiectului printr-un mesaj amplu pe Facebook, reluând principalele cifre și insistând că „nu mai este o noțiune teoretică”. Postarea, distribuită masiv în doar câteva ore, detaliază trei motoare ale deficitului: creșterea salariilor bugetarilor cu 24 % într-un singur an, indexarea pensiilor cu 19 % și extinderea transferurilor sociale.

Bolojan amintește că doar două treimi dintre românii apți de muncă sunt activi în piața muncii, ceea ce limitează baza de colectare și sporește presiunea pe contribuabilii care plătesc deja impozite.

Politicianul propune o „cură de slăbire” administrativă: reducerea numărului de agenții cu atribuții redundante, digitalizarea serviciilor publice, reașezarea grilelor de salarizare pe criterii de performanță și eliminarea sinecurilor.

În paralel, cere accelerarea absorbției fondurilor europene, reamintind că România a utilizat doar 36 % din granturile PNRR și sub 10 % din fondurile de coeziune, deși termenul‐limită pentru contractare se apropie vertiginos. În opinia sa, fiecare euro neridicat din Bruxelles se transformă într-un leu împrumutat pe piețele externe la dobânzi tot mai mari, ceea ce multiplică nota de plată pentru generațiile viitoare.

Ce recomandări face Ilie Bolojan

Bolojan recomandă și politici de stimulare a exporturilor și reindustrializare, pentru a reduce deficitul comercial care arată că o parte din puterea de cumpărare creată prin majorarea salariilor și pensiilor se scurge peste granițe. El avertizează că, fără un acord politic cross-partidic privind consolidarea fiscală, orice guvern viitor va fi nevoit să aplice măsuri nepopulare – fie creșterea TVA, fie introducerea unui impozit progresiv, fie înghețarea unor cheltuieli sociale.

În caz contrar, România riscă să piardă accesul ieftin la finanțare și să intre pe o spirală de refinanțări din ce în ce mai costisitoare, până la punctul în care investitorii vor refuza să mai cumpere titluri de stat.

Citește și

Cine riscă să rămână fără pensii speciale în 2026. Ce se va întâmpla dacă va fi adoptat proiectul de lege

Cine riscă să rămână fără pensii speciale în 2026. Ce se va întâmpla dacă va fi adoptat proiectul de lege

Înmormântarea lui Ciprian Pian a paralizat Capitala. Zeci de clanuri interlope și sute de agenți au fost mobilizați

Înmormântarea lui Ciprian Pian a paralizat Capitala. Zeci de clanuri interlope și sute de agenți au fost mobilizați