video Declarația liderilor europeni adoptată la Summitul B9 de la București. De ce s-a abținut Ungaria
Galerie foto(21) Galerie foto (21 fotografii): Declarația liderilor europeni adoptată la Summitul B9 de la București. De ce s-a abținut Ungaria
Redactia | Publicat: 13.05.2026 16:19 | Actualizat: 13.05.2026 17:05
Liderii prezenți la București pentru Summitul B9 au adoptat o declarație comună prin care condamnă războiul pornit de Rusia, țara cu ”cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților”, se angajează să consolideze cooperarea în domeniul apărării pe flancul estic al NATO și își asumă să crească investițiile în apărare.
Adaugă iAMnews.ro ca sursă preferată în Google
În finalul documentului se menționează că Ungaria a anunțat că își ”exprimă o abținere constructivă”, pentru că orice decizie față de limbajul convenit de participanții la Summitul B9 poate fi luată doar de viitorul guvern al Ungariei.
Prezentăm integral declarația liderilor care au participat la Summitul B9:
”Noi, liderii formatului București 9 și ai Aliaților Nordici, ne-am întâlnit astăzi la București. Salutăm participarea Secretarului General al NATO, precum și a Președintelui Ucrainei. De asemenea, salutăm participarea Statelor Unite ale Americii, în calitate de observator.
Reuniunea de astăzi reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc Estic al NATO, recunoscând linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice, precum și hotărârea noastră de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic. Legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității noastre colective.
Uniți în fața unor amenințări și provocări profunde la adresa securității, în special a amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia, ne intensificăm în continuare contribuțiile la apărarea noastră colectivă. Ne asumăm responsabilități mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, pe măsură ce Aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB. Până în prezent, s-au realizat progrese semnificative în întreaga Alianță, unii Aliați atingând deja sau depășind obiectivul de investiții în apărare.
Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților. Având în vedere mediul de amenințări, NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată. Ne menținem angajamentul de a ne asigura că planurile de apărare ale NATO sunt complet dotate cu resurse și de a îndeplini obiectivele privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic.
Condamnăm acțiunile extrem de conflictuale ale Rusiei împotriva Aliaților și partenerilor, inclusiv sabotajul, atacurile cibernetice și o gamă largă de atacuri hibride și activități destabilizatoare. Încălcările repetate ale spațiului aerian pe Flancul Estic subliniază nevoia urgentă de a continua consolidarea apărării aeriene și antirachetă a NATO, inclusiv împotriva amenințărilor UAS (Unmanned Aerial Vehicle/drone).
Ne menținem angajamentul de a proteja infrastructura maritimă critică și de a susține libertatea de navigație, în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv dreptul mării. Salutăm inițiativele Baltic Sentry și Eastern Sentry, care ne consolidează poziția, precum și Arctic Sentry, care reprezintă o etapă către o prezență mai puternică și persistentă a NATO în Arctica.
Extinderea în continuare a bazei industriale de apărare transatlantice, inclusiv prin creșterea capacității de producție, lanțuri de aprovizionare mai rezistente, achiziții multinaționale eficiente, investiții susținute în cercetare și inovare și valorificarea lecțiilor învățate prin cooperarea strânsă cu Ucraina, este esențială pentru a face față provocărilor actuale în materie de securitate.
Subliniem importanța inițiativelor UE, precum Eastern Flank Watch, care vizează creșterea capacității de apărare a frontierei estice a UE, în special a segmentelor sale cele mai vulnerabile.
Aliații B9 și Nordici rămân fermi în condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ne reafirmăm sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Ne menținem deciziile privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei, așa cum au fost reflectate la Summiturile NATO anterioare. Reafirmăm cu tărie sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina, deoarece acest sprijin reprezintă și o investiție în propria noastră securitate, recunoscând în același timp contribuția tot mai mare a Ucrainei la securitatea generală. Ne menținem angajamentul de a satisface cele mai urgente nevoi de apărare ale Ucrainei prin toate mijloacele și instrumentele disponibile, inclusiv inițiativa NATO privind Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei (PURL).
Aliații B9 și Nordici susțin o pace justă și durabilă în Ucraina, în conformitate cu dreptul internațional și în baza unor garanții de securitate solide și credibile. Salutăm eforturile de pace continue ale Statelor Unite, susținute de Aliați și parteneri, și felicităm Ucraina pentru angajamentul său constructiv. Presiunea asupra Rusiei de a pune capăt războiului său ilegal de agresiune și de a se angaja în mod semnificativ în negocierile de pace trebuie sporită.
Rămânem îngrijorați de situația din Orientul Mijlociu și ne exprimăm sprijinul deplin pentru eforturile aliaților de a proteja libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz.
Vom depune eforturi pentru parteneriate mai strategice, coerente și eficiente, aprofundând cooperarea NATO-UE și consolidând angajamentul cu partenerii cheie, inclusiv cu Republica Moldova.
Suntem uniți și pregătiți să continuăm să asigurăm o Alianță mai capabilă de luptă, mai rezistentă și mai bine pregătită, mereu gata să apere fiecare centimetru din teritoriul Aliat. Obiectivul nostru strategic principal este să oferim mai mult pentru securitatea euro-atlantică.
Așteptăm cu nerăbdare următoarea reuniune din Republica Polonă”.
La Summitul B9 de la București, co-prezidat de președinții României și Poloniei, au participat 16 delegații străine la nivel de șef de stat, de guvern sau reprezentanți guvernamentali, respectiv țările din formatul B9 (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria), aliații nordici (Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia), secretarul general al NATO, Mark Rutte, invitați speciali fiind președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și Thomas DiNanno, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională.
La eveniment au fost prezenți preşedintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, preşedintele Estoniei, Alar Karis, preşedintele Cehiei, Petr Pavel, preşedintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, preşedintele Slovaciei, Peter Pellegrini, preşedintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, ministrul Apărării din Regatul Suediei, Pål Jonson, ministrul Afacerilor Externe din Norvegia, Espen Barth Eide, secretarul de Stat permanent din cadrul Cancelariei premierului Islandei, Benedikt Árnason, reprezentantul permanent al Bulgariei la NATO, ambasadorul Nikolay Milkov, ambasadorul Ungariei în România, Kissné Hlatki Katalin.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.
Cele mai citite
