CSM reacționează după ultimele măsuri anunțate de Ilie Bolojan. Ce acuzații i se aduc premierului: ''Vor duce la distrugerea sistemului de justiție''

Într‑un comunicat dur, CSM îl acuză pe șeful Guvernului că a decis modificări esențiale fără nicio consultare cu sistemul judiciar, tratând justiția „ca pe o structură subordonată și nu ca pe o putere în stat”. Premierul a anunțat creșterea vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor la 65 de ani, majorarea vechimii minime și plafonarea pensiei la nivelul ultimului salariu, măsuri pe care Executivul le consideră vitale pentru sustenabilitatea bugetară.

CSM, reacție tranșantă la adresa lui Ilie Bolojan

CSM vede altfel lucrurile. Instituția avertizează că schimbările lovesc principiul stabilității statutului magistraților, deja modificat substanțial prin Legea 282/2023, în vigoare de numai șapte luni. Reintroducerea unor criterii și mai dure, spun reprezentanții forului, „calcă în picioare securitatea juridică și așteptările legitime” ale celor care și‑au construit cariera pe baza regulilor existente la momentul accesului în profesie.

În opinia CSM, lipsa unui cadru predictibil face ca magistratura să devină neatractivă și riscă să producă o „falie ireparabilă” între generații.

Mai grav, Consiliul reclamă o încercare deliberată de a discredita judecătorii și procurorii printr‑o retorică ce îi prezintă drept privilegiați ai sistemului.

”Consiliul Superior al Magistraturii dezaprobă ferm măsurile preconizate de Guvernul României în legătură cu modificarea sistemului de pensionare a judecătorilor și procurorilor, prezentate de prim-ministrul României în conferința de presă din data de 29 iulie 2025.

Citește și

Ilie Bolojan avertizează: România riscă să piardă peste 800 de milioane de euro din fondurile europene

Ilie Bolojan avertizează: România riscă să piardă peste 800 de milioane de euro din fondurile europene

Ilie Bolojan, anunț de ultim moment despre pensiile speciale. „Două treimi din magistrați ies la pensie la 47-49 de ani”. Ce propune premierul

Ilie Bolojan, anunț de ultim moment despre pensiile speciale. „Două treimi din magistrați ies la pensie la 47-49 de ani”. Ce propune premierul

Maniera de comunicare publică a măsurilor decise de Guvern, într-o abordare specifică mai degrabă unui veritabil dictat și fără nicio consultare a autorității judecătorești, reprezintă o manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor puterii executive, care aruncă în derizoriu principiul cooperării loiale între autoritățile publice și statutul de putere în stat al justiției.

Intențiile autorității executive încalcă flagrant principiile consacrate de Constituția României și de reglementările internaționale în materie, așa cum au fost în mod constant reflectate în jurisprudența Curții Constituționale.

Creșterea din nou a vârstei de pensionare, majorarea bruscă a vechimii în funcție necesare pentru pensionare, cât și diminuarea drastică a cuantumului pensiei de serviciu, după ce toate aceste elemente au fost deja modificate substanțial prin Legea nr. 282/2023, intrată în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024, sunt în mod evident de natură să înfrângă principiile securității juridice și așteptării legitime care ar trebui să constituie pentru legiuitor imperative în activitatea de legiferare.

Este obligatoriu ca magistraților în funcție să le fie asigurat un cadru normativ predictibil, iar această condiție este incompatibilă cu modificările de substanță, în mod repetat, ale statutului acestora, al căror efect este acela de a crea un sistem normativ fundamental diferit de cel existent la momentul accesului în profesie. Judecătorii și procurorii în funcție și-au asumat responsabilitățile specifice, gestionând un volum imens de cauze, în condițiile unui cadru normativ deseori lipsit de calitatea necesară și supunându-se celui mai strict regim de incompatibilități și interdicții, având așteptarea legitimă că statul, la rândul său, își va respecta obligația de a le asigura stabilitatea componentelor esențiale ale statutului lor.

Intențiile Guvernului României afectează grav și componenta financiară a independenței justiției, care impune asigurarea pentru magistrați a garanției sociale reprezentată de plata unei pensii de serviciu într-un cuantum cât mai apropiat de cel al ultimului venit, deziderat pe care reducerea anunțată a cuantumului pensiei este departe de a îl mai îndeplini.

Modificările preconizate vor genera o nouă falie în rândul magistraturii române, creând discriminări majore între generațiile de judecători și procurori, iar pe termen lung vor conduce la distrugerea sistemului de justiție, de vreme ce aceste profesii vor deveni complet neatractive, întrucât responsabilitățile specifice, condițiile deosebite de muncă și regimul drastic de incompatibilități și interdicții nu sunt compensate corespunzător nici prin sistemul de remunerare și nici prin sistemul de pensionare.

Toate măsurile anunțate, care vizează numai categoria profesională a judecătorilor și procurorilor, se înscriu, de fapt, în campania de stigmatizare a acestora, inițiată și întreținută de factorul politic în scopul manifest de a submina puterea judecătorească și independența acesteia, doar pentru a abate atenția de la problemele reale ale societății, care nu au fost create de magistrați sau de la scandalurile recente din spațiul public.

Consiliul Superior al Magistraturii asigură judecătorii și procurorii că va utiliza toate instrumentele instituționale pentru a proteja independența justiției, valoare esențială fără de care statul de drept nu poate exista”, se arată în comunicatul publicat în această seară de CSM.

Guvernul anunță că nu mai poate susține pensiile speciale

De partea cealaltă, Guvernul argumentează că povara bugetară a pensiilor de serviciu a devenit nesustenabilă: 6,3 milioane de contribuabili susțin peste 16 milioane de beneficiari de programe sociale, iar sistemul „se apropie de un punct critic”. În plus, Executivul amintește că recomandările repetate ale Comisiei Europene și jaloanele din PNRR obligă România să reducă rapid cheltuielile necorelate cu contribuția. În absența reformei, spune premierul, deficitul ar scăpa de sub control.

Conflictul intră acum în Parlament, unde proiectul de lege va fi dezbătut în august. Comisiile juridice se pregătesc pentru un calendar accelerat, dar opoziția anunță sute de amendamente. Sindicatele magistraților au programat deja proteste de avertisment și amenință cu blocarea activității dacă textul va fi adoptat în forma actuală.