Inflația mușcă, pensia scade. Cine sunt seniorii care vor pierde 350 de lei, în fiecare lună, de la 1 ianuarie 2025

Formula exista în lege tocmai pentru a apăra puterea de cumpărare a pensionarilor, însă presiunile bugetare au forțat Executivul să adopte o poziție de austeritate.

Cine sunt românii care vor pierde cel mai mult

La prima vedere, înghețarea sumei pare o simplă amânare a unei majorări. În realitate, impactul este semnificativ pentru cei cu pensii peste 5.000 de lei. Dacă scenariul macroeconomic indica o indexare de circa 7 %, un pensionar cu 5.000 de lei ar fi trebuit să primească 5.350 de lei.

Fără indexare, el „pierde” 350 de lei lunar, adică peste 4.000 de lei într-un an – echivalentul a trei pensii minime. Deși procentual efectul pare mai mic pentru pensiile sub 3.000 de lei, orice stagnare înseamnă, practic, erodarea valorii reale a veniturilor.

Logica deciziei și presiunea deficitului

În spatele acestei hotărâri se află două cifre-cheie: datoria publică, aflată aproape de 55 % din PIB, și un deficit care riscă să depășească pragul de 5 %. Potrivit legislației privind responsabilitatea fiscal-bugetară, la depășirea a 56 % din PIB, statul este obligat să înghețe cheltuieli salariale și sociale. Guvernul recunoaște că amânarea indexării este „preventivă”, menită să evite sancțiuni europene și costuri mai mari de finanțare pe piețele externe.

Citește și

Prea Mult Banciu live pe iAMnews.ro, 3 iulie, de la 20:00. Radu Banciu dezbate ultimele evenimente politice

Prea Mult Banciu live pe iAMnews.ro, 3 iulie, de la 20:00. Radu Banciu dezbate ultimele evenimente politice

Eveniment nefericit pe Transfăgărășan. Un motociclist a fost luat pe sus, târât 60 de metri și ucis de o ursoică

Eveniment nefericit pe Transfăgărășan. Un motociclist a fost luat pe sus, târât 60 de metri și ucis de o ursoică

Înghețarea punctului de pensie nu vine singură. De la 1 august 2025, se aplică contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10 % pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei. În paralel, se discută creșterea cotei standard de TVA la 21 % și ajustarea accizelor, măsuri care vor alimenta inflația. Astfel, chiar și cei care nu pierd nominal vor simți scăderea puterii de cumpărare la raft.

Pe de altă parte, economiștii avertizează că un compromis – de pildă o indexare parțială – ar majora deficitul cu aproximativ 0,6 % din PIB, punând România în conflict cu regulile fiscale europene. Riscul unei retrogradări de rating planează asupra piețelor, iar guvernul încearcă să evite o spirală de împrumuturi tot mai scumpe.