Cine este Simona Dumitru, românca de 57 de ani care a devenit șefă de promoție la Hunedoara? Povestea incredibilă a unei femei care a ajuns într-un scaun rulant din cauza violenței domestice

Ene Valentina | Publicat: 05.07.2025 12:59 | Actualizat: 05.07.2025 13:29
La 57 de ani, hunedoreanca Simona Dumitru a urcat pe scena festivă a Universității Politehnica Timișoara – Facultatea de Inginerie din Hunedoara – pentru a‐și primi diploma de șefă de promoție la specializarea Ingineria Valorificării Deșeurilor.
Media 9,89 și nota 10 la lucrarea despre folosirea cioburilor de sticlă în beton ar fi oricum remarcabile, dar devin senzaționale dacă ne gândim că beneficiara lor își petrece viața într‐un scaun rulant, după aproape un sfert de secol de la un atac care i‐a secționat măduva spinării.
Cine este Simona Dumitru, studenta de 57 de ani care a devenit șefă de promoție
Povestea ei începe, paradoxal, cu un eșec administrativ: un proiect destinat persoanelor cu dizabilități i‐a fost respins pe motiv că nu avea studii superioare. În loc să accepte verdictul, Simona și‐a transformat dezavantajul în motivație.
S-a înscris la facultate, și-a adaptat programul la cursuri zilnice și a decis să dovedească, în patru ani, că dizabilitatea afectează picioarele, nu și ambiția. De aici până la statutul de studentă‐model n‐a mai fost decât o licență notată cu 10, un pachet de articole științifice și respectul colegilor care o numeau „Echipa Ferrari” când o ajutau să urce scările.
Pentru a înțelege magnitudinea reușitei, trebuie să ne întoarcem în urmă cu 25 de ani. La 32 de ani, după un mariaj dominat de abuz, Simona a depus actele de divorț. Fostul soț a reacționat cu violență extremă: a înjunghiat‐o în coloană vertebrală și a lăsat‐o paralizată de la piept în jos. Deși viața ei părea pecetluită, victima de atunci a găsit puterea să‐l oblige pe agresor să cheme ambulanța, să treacă prin recuperări dureroase și, mai târziu, să‐și transforme trauma în combustibil pentru un nou început.
Traumele i-au marcat viața
Drama personală nu s‐a oprit aici. Tatăl ei, condamnat cândva pentru crimă, a încercat în 2010 să‐și ucidă soția și să‐l mutileze pe actualul partener al Simonei. Ani la rând, butonul de panică și camerele de supraveghere au fost singurul sentiment de siguranță în propria casă. Totuși, Simona vorbește astăzi despre iertare ca despre „cel mai greu examen”, unul pe care l‐a promovat pentru a‐și recâștiga libertatea interioară.
Sprijinul decisiv a venit de la Sorin, bărbatul cu șase ani mai tânăr care a văzut dincolo de scaunul rulant. El îi împinge zilnic căruciorul, îi construiește dispozitive de urcare pe scări și stă lângă ea la fiecare curs. La ceremonia de absolvire, Sorin era în poza de grup – o confirmare că succesul Simonei e, de fapt, o victorie de echipă.
Ce planuri are hunedoreanca
Pentru că facultatea nu fusese concepută să primească studenți cu dizabilități, colegii și profesorii au improvizat: chingi pentru urcat trepte, birouri adaptate, o rampă construită ad-hoc. Rezultatul? O comunitate care a învățat, la rândul ei, lecția incluziunii de la cea pe care o ajuta.
Astăzi, proaspăta ingineră își propune să transforme cercetarea despre reciclarea sticlei în materiale de construcții într-un start-up local. În paralel, ține prezentări motivaționale, cu un mesaj repetat ca un refren: nu există vârstă nepotrivită pentru a-ți rescrie destinul, iar o dizabilitate nu anulează dreptul la educație și demnitate.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.












Cele mai citite











