România, retrogradată la regimul de viză. Ce înseamnă decizia administrației Trump și cum ne afectează

Ene Valentina | Publicat: 03.05.2025 13:24 | Actualizat: 03.05.2025 13:31
Decizia Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) de la Washington de a revoca, cu efect imediat, includerea României în Visa Waiver Program (VWP) a căzut vineri seară ca un duș rece peste autorități și peste milioanele de români care sperau să călătorească în Statele Unite fără viză.
Comunicatul publicat pe 2 mai subliniază că „menținerea standardelor ridicate ale VWP este esențială pentru securitatea națională”, iar România nu mai îndeplinește criteriile impuse de noua administrație Trump, concentrată pe „securizarea granițelor și combaterea imigrației ilegale”.
MAE a emis un comunicat în care explică decizia lui Trump
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a reacționat rapid, exprimându‑și „profundul regret” și subliniind că România îndeplinise toate condițiile tehnice prevăzute de legislația americană la momentul admiterii, la începutul anului.
„Decizia reflectă o schimbare politică, nu una tehnică. România va continua dialogul la cel mai înalt nivel pentru a proteja drepturile cetățenilor săi”, se arată în comunicatul ministerului. Executivul promite să reia eforturile diplomatice și tehnice pentru revenirea „cât mai curând posibil” în program, invocând totodată parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Retragerea vine la doar patru luni după ce administrația Biden anunțase, pe 9 ianuarie, includerea României – un gest catalogat atunci drept „victorie diplomatică majoră”, după ani de negocieri și scăderea ratei de refuz sub pragul de 3%.
În martie, însă, DHS a suspendat temporar intrarea efectivă în vigoare pentru a reevalua dosarul, iar analiza finală a dus la revocare. Washingtonul lasă totuși deschisă posibilitatea unei noi candidaturi „dacă vor fi îndeplinite criteriile legale”, fără a avansa un calendar.
Cum puteau beneficia românii de Programul Visa Waiver
Programul Visa Waiver permite cetățenilor țărilor participante să călătorească în SUA timp de maximum 90 de zile, în scop turistic sau de afaceri, fără a solicita viză în prealabil; în schimb, statele respective oferă americanilor beneficii similare. În prezent, după excluderea României, numărul țărilor rămase în program scade la 40.
Impactul practic este imediat: românii vor trebui din nou să depună cereri de viză B‑1/B‑2 la ambasada SUA, să achite taxa de 185 USD, să se programeze la interviu și să demonstreze scopul și durata vizitei. Reintroducerea vizei ridică bariere suplimentare pentru turism, schimburi academice și investiții, într‑un moment în care traficul transatlantic abia își revenise după pandemie.
În plus, companiile aeriene și agențiile de turism se văd obligate să își ajusteze ofertele, iar unele rezervări făcute pe baza anunțurilor de la începutul anului ar putea fi anulate sau amânate.
Dincolo de efectul economic, gestul are o puternică încărcătură politică și simbolică. Administrația Trump revine la un discurs dur în materie de migrație: în ultimele săptămâni a anunțat planuri de amenzi zilnice pentru imigranții care ignoră ordinele de deportare și pregătește un nou „travel ban” vizând state considerate vulnerabile. În acest context, specialiștii în relații internaționale văd excluderea României ca pe un semnal adresat întregii Europe de Est privind prioritățile noului mandat de la Casa Albă.
Pe termen scurt, diplomația românească nu are altă opțiune decât să mențină dialogul bilateral și să aducă argumente tehnice solide – de la rata de refuz a vizelor la cooperarea în materie de antiterorism – pentru a recâștiga încrederea Washingtonului. Experții avertizează însă că, istoric, nicio țară nu a fost reinclusă mai devreme de doi ani după o retragere, iar procesul presupune o nouă serie de audituri și negocieri.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.












Cele mai citite











