România conduce din nou clasamentul inflației în UE. Ritmul scumpirilor este de peste patru ori mai mare decât media europeană

Potrivit datelor Eurostat, inflația anuală în România a fost de 8,5% în ianuarie 2026. Prin comparație, media Uniunii Europene este de 2%, iar în zona euro indicatorul a coborât la 1,7%. Asta înseamnă că România are un ritm al creșterii prețurilor de peste patru ori mai mare decât media europeană.

Chiar dacă procentul de 8,5% este ușor mai mic decât cel din decembrie 2025 (8,6%), diferența față de celelalte state membre rămâne considerabilă. Următoarele țări din clasament, Slovacia și Estonia, sunt la mare distanță, cu 4,3% și 3,8%.

La polul opus, în state precum Franța (0,4%), Danemarca (0,6%) sau Italia și Finlanda (1%), inflația este aproape stabilizată. Practic, în timp ce în majoritatea economiilor europene scumpirile încetinesc vizibil, România continuă să fie afectată de presiuni interne puternice.

De ce diferă cifrele față de cele anunțate de INS

Situația este și mai complexă dacă analizăm datele publicate la nivel național. Institutul Național de Statistică indică pentru ianuarie o rată anuală a inflației de 9,6%, ușor sub nivelul din decembrie (9,69%), dar semnificativ peste cifra Eurostat.

Diferența provine din metodologia de calcul. Eurostat utilizează Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC), construit pentru a permite comparații între state. INS folosește Indicele Prețurilor de Consum (IPC), care reflectă structura reală a cheltuielilor gospodăriilor din România.

În coșul de consum intern, alimentele și serviciile au o pondere mai mare. Tocmai aceste categorii au înregistrat cele mai consistente scumpiri. Serviciile au crescut cu 11,59% față de ianuarie 2025, mărfurile nealimentare cu 9,99%, iar alimentele cu 7,86%.

Cu alte cuvinte, inflația „simțită” de români poate fi mai apropiată de cifra INS decât de cea armonizată la nivel european.

Ce estimează BNR pentru perioada următoare

Banca Națională a României a revizuit recent în creștere prognoza pentru finalul anului 2026, estimând o rată a inflației de 3,9%. Pentru 2027, banca centrală anticipează o scădere la 2,7%.

În zona euro, presiunile inflaționiste sunt alimentate în principal de servicii, în timp ce energia a contribuit la temperarea creșterii generale a prețurilor. Inflația de bază a scăzut la 2,2%, un indicator urmărit atent de Banca Centrală Europeană.

Pentru România, provocarea este dublă: pe de o parte, trebuie redus ritmul scumpirilor, iar pe de altă parte, trebuie menținut echilibrul economic într-un context european în care inflația se stabilizează. Până atunci, datele arată clar că România rămâne statul cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană.

Citește și

Percheziții la rudele lui Florin Salam într-un dosar de trucare a meciurilor pentru pariuri sportive

Percheziții la rudele lui Florin Salam într-un dosar de trucare a meciurilor pentru pariuri sportive

Parlamentul a decis: agresorii sexuali condamnați nu vor mai putea lucra în școli și spitale

Parlamentul a decis: agresorii sexuali condamnați nu vor mai putea lucra în școli și spitale

Avertizare cod galben de inundații pe râuri din opt județe

Avertizare cod galben de inundații pe râuri din opt județe