analiză AEI: ”Prețul motorinei a sărit de pragul de 8,2 lei și nu se oprește aici”. Cât a crescut prețul la pompă în ultimii șase ani și cât ajunge la stat
Galerie foto (1 fotografii): AEI: ”Prețul motorinei a sărit de pragul de 8,2 lei și nu se oprește aici”. Cât a crescut prețul la pompă în ultimii șase ani și cât ajunge la stat
Redactia | Publicat: 23.02.2026 14:31 | Actualizat: 23.02.2026 14:31
Prețul motorinei a trecut de 8,2 lei pe litru în unele benzinării și ar putea ajunge la 8,3 - 8,5 lei în perioada următoare, dacă presiunile regionale și evoluția cotației Brent se mențin, arată Asociația Energia Inteligentă (AEI) într-o analiză privind crizele care pot scumpi carburanții.
Într-o analiză făcută de Asociația Energia Inteligentă era anticipată o creștere a prețului motorinei cu aproximativ 9%, până la 8,19 lei/litru, iar la doar trei săptămâni distanță, motorina a atins deja 8,20 lei/litru.
”România nu trăiește o criză de combustibil. Trăiește o combinație periculoasă între piața globală tensionată, fiscalitate crescută și vulnerabilități regionale. Iar toate acestea se întâlnesc, inevitabil, la pompă”, a precizat AEI.
Cum au crescut prețurile benzinei și motorinei în ultimii șase ani
Autorii analizei susțin că întrebarea nu este dacă vor mai crește prețurile, ci cu ce valori și cât de repede.
Asociația Energia Inteligentă prezintă evoluția prețurilor benzinei și motorinei în ultimii șase ani.
- În 2020, benzina costa 5,27 lei/l, iar motorina 5,76 lei/l.
- Astăzi, prețurile au ajuns la 7,86 lei/l pentru benzină și 8,20 lei/l pentru motorină, o creștere de 42 - 49%.
”Dar diferența nu e doar în cifrele afișate. Este în structură. În 2020, statul încasa dintr-un litru de benzină 1,89 lei acciză și 0,84 lei TVA.
În 2026, acciza la benzină este 3,06 lei, iar TVA-ul 1,36 lei. La motorină, acciza a urcat la 2,8 lei, iar TVA-ul la 1,42 lei”, a precizat AEI.
Concret, dacă în 2020, la un plin de combustibil, 46% se duceau direct la stat (132 lei/plin la pompă), în anul 2026, 56% din banii plătiți pe un plin se duc la stat (221 lei/plin la pompă).
În șase ani, prețul la pompă a crescut cu aproximativ 2,5 lei/litru. 70% vine din creșterea fiscalității directe, 30% creșteri ale costurilor (transport, distribuție etc.). Consumatorul le plătește pe ambele”, mai arată AEI în analiză.
Explicații pentru creșterea prețurilor la motorină
Autorii analizei explică și cum este afectată România de creșterea prețului petrolului Brent, dar și cât din suma plătită din această majorare a fost din acciză.
Astfel, între 31 decembrie 2025 și 22 februarie 2026, prețul petrolului Brent a crescut cu 18,7%.
Motorina din România în aceeași perioadă a crescut cu 8,5%, însă aproape jumătate din această majorare a venit din acciză.
”Creșterea reală a fost de circa 5%. La benzină, ajustarea reală a fost și mai mică. Ce înseamnă asta? Că prețul intern nu a recuperat încă integral creșterea internațională.
România importă 2/3 din produsele petroliere. Într-o piață globală, diferențele nu pot rămâne prea mult timp în urmă. Ajustarea tinde să vină din urmă. Estimările indică posibilitatea unei creșteri suplimentare de 13% la motorină și 15% la benzină, dacă Brent rămâne la nivelurile actuale. Cu alte cuvinte: ce vedem acum poate să nu fie finalul mișcării”, a precizat AEI.
Ungaria, explozia conductei Druzhba și fragilitatea regională
La finalul lunii ianuarie 2026, livrările de petrol rusesc prin conducta Druzhba către Ungaria și Slovacia au fost întrerupte, în urma unui incident pe teritoriul Ucrainei.
Pentru MOL Group, compania care operează principalele rafinării din Ungaria, aceasta nu a fost doar o știre, ci o problemă operațională majoră.
”Guvernul ungar a eliberat rezerve strategice. Au fost căutate rute alternative prin portul croat Omišalj și conducta Adria. Transportul maritim este însă mai lent și mai costisitor. Iar costurile logistice nu rămân niciodată locale. Ele se propagă în regiune.
Ungaria a oprit livrările de motorină către Ucraina. Lanțurile regionale de aprovizionare cu țiței ale Ucrainei au fost puse sub presiune”, a detaliat AEI.
România este cel mai bine poziționată, dar nu izolată
Potrivit sursei citate, România are două avantaje esențiale: capacități proprii de rafinare și stocuri interne suficiente.
Deși nu depinde direct de rafinăriile din Ungaria, piața este regională, iar prețurile sunt interconectate.
”Vestul țării resimte mai rapid mișcările din Europa Centrală. Iar motorina, carburantul transportului și agriculturii, este mai sensibil decât benzina. Nu discutăm despre o penurie fizică. Nu se pune problema lipsei combustibilului de la pompă. Discutăm despre presiune pe preț”, a adăugat AEI.
Trei scenarii posibile pentru evoluția prețurilor la motorină
Motorina standard are, în prezent, prețuri de aproximativ 8,2 lei/l, cu variații între 8,14 și 8,23 lei/l. În București, unele stații au afișat 8,20 lei/l.
Asociația Energia Inteligentă prezintă și trei scenarii posibile de aici înainte, care sunt mai degrabă economice decât dramatice:
”1. Stabilizare rapidă. Dacă fluxurile prin Druzhba revin la normal și Brent se stabilizează, prețurile pot rămâne în intervalul 8,1 - 8,3 lei/l, fluctuații minore, de câteva zeci de bani.
2. Tensiune controlată. Dacă aprovizionarea regională rămâne instabilă, motorina ar putea urca la 8,3 - 8,5 lei/l. Creșteri graduale, dar constante.
3. Prețuri mari - puțin probabilă. România nu este în criză de carburant. Este în criză de expunere. România are producție internă și rezerve. Nu depinde direct de rafinăriile ungare. Însă depinde de cotațiile globale, depinde de importuri, depinde de stabilitate regional. Creșterea Brent cu 18,7% nu a fost încă transferată integral în prețul de la pompă. Asta înseamnă că ajustarea nu este încheiată”.
Populația, protejată printr-un „airbag” temporar la scumpiri
AEI propune dezvoltarea unui mecanism de intervenție a statului dacă prețul produselor petroliere crește cu mai mult de 10% în 3 luni.
”Un pachet coerent (și realist) de protecție a populației și economiei, gândit ca un «airbag» temporar la scumpiri, fără să rupă bugetul și fără să distorsioneze grav piața.
Deoarece România nu se confruntă cu o criză de aprovizionare, ci cu o vulnerabilitate de preț care riscă să alimenteze inflația și să afecteze transportul, agricultura și lanțurile de distribuție, este nevoie de un pachet temporar și țintit de măsuri - de la un «mecanism fiscal de flexibile» până la sprijinul direct pentru categoriile vulnerabile și sectoarele strategice - care să atenueze șocul fără a distorsiona piața”, a precizat AEI.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.






Cele mai citite






