video UPDATE | Nicușor Dan discută cu magistrații. Doar 11 magistrați au vorbit deschis cu președintele. Dragoș Călin: “Singura soluție este modificarea rapidă a legilor justiției”

UPDATE, ora 13:00: Președintele Asociației Forumul Judecătorilor din România, Dragoș Călin, a declarat la Palatul Cotroceni că “singura soluție importantă pentru a putea remedia cumva aceste aspecte este o modificare rapidă a legilor justiției”, susținând că actualele disfuncționalități reprezintă un “regres” anticipat încă de la adoptarea pachetului legislativ din 2022.

“Este extrem de important ca aceste aspecte, care constituie regrese ale sistemului judiciar și care derivă din legile adoptate în 2022, să fie cunoscute de întreaga opinie publică”, a afirmat Dragoș Călin, arătând că Forumul Judecătorilor, Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorului și Inițiativa pentru Justiție au avertizat asupra acestor efecte încă de la momentul adoptării legilor.

Acesta a subliniat că problemele semnalate de magistrați sunt strâns legate și de recomandările formulate de organisme internaționale. “Comisia de la Veneția a cerut în două avize consultative revenirea competențelor de urmărire penală referitoare la magistrați la Direcția Națională Anticorupție”, a precizat Dragoș Călin.

De asemenea, el a invocat necesitatea stabilirii unor criterii clare și transparente pentru cariera magistraților. “Transferurile judecătorilor ar trebui efectuate printr-un proces în care sunt stabilite explicit criteriile, iar deciziile să fie motivate clar”, a declarat acesta, adăugând că delegările și detașările trebuie limitate strict în timp și că mutarea între secții ar trebui făcută doar cu acordul scris al judecătorului.

În final, Dragoș Călin a transmis că aceste probleme nu pot fi rezolvate prin simple reglementări interne: “Este nevoie de o intervenție exterioară, iar cel mai îndreptățit for este Parlamentul României, care se bucură de legitimitatea alegerii cetățenilor”.

Care sunt cei 11 magistrați care au participat la discuțiile transmise live

La consultările de la Cotroceni au participat:

• Dragoș Călin, președintele Asociației Forumul Judecătorilor din România, judecător la Curtea de Apel București;
• Alin Bodnar, secretar general al Asociației Forumul Judecătorilor, judecător la Tribunalul București;
• Mihai Cătălin Constantin, judecător la Curtea de Apel Ploiești;
• Andrei Soare, judecător la Tribunalul Brașov;
• Liviu Cârneci, judecător la Tribunalul Covasna;
• Daniel Ungureanu, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești;
• Laura Deriuș, procuroare la Parchetul Judecătoriei Sector 1 București;
• Marius Cătălin Vartic, fost procuror DNA timp de 26 de ani, pensionat;
• Alexandru Oancea, procuror al Judecătoriei Gherla, eliberat din funcție la 1 noiembrie prin decret prezidențial;
• Bogdan Pîrlog, președintele Asociației Inițiativa pentru Justiție, procuror militar;
• Cristian Anghel, fost procuror la Parchetul Tribunalului București și DNA, fost consilier și director adjunct în Ministerul Justiției, pensionat în octombrie 2025.

Știrea inițială:

Discuțiile cu magistrații care vor să discute în regim de confidențialitate cu președintele Nicușor Dan vor avea loc în alte zile.

Totodată, în luna ianuarie președintele vrea să inițieze un referendum în rândul magistraților, pe care să îi întrebe dacă ”CSM acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar”. În cazul în care răspunsul va fi că nu reprezintă interesul public, ”CSM va pleca de urgență”, a spus Nicușor Dan, duminică, în declarația de presă în care a prezentat primele concluzii după analiza documentelor primite de la magistrați, în contextul dezbaterilor privind funcționarea sistemului judiciar.

Președintele a anunțat că la discuțiile de la Cotroceni de luni vor participa mult mai puțini magistrați decât cei care au semnat recent scrisoarea publică privind problemele din sistemul judiciar.

Nicușor Dan a subliniat că, în ultimele zile, au existat semnale privind presiuni, mesaje de influențare și chiar tentative de intimidare în anumite instituții. De asemenea, mai mulți magistrați ar fi cerut amânarea întâlnirilor, invocând teama că participarea la discuții ar putea avea consecințe profesionale.

”Sunt cam 20 de magistrați în nume individual și cam 20 de magistrați în numele unor asociații de magistrați. Și s-au întâmplat fel de fel de lucruri în aceste zile, pe care colegii mei care au fost în contact cu acești magistrații le-au perceput.

În primul rând că, în mod neobișnuit, în anumite instituții s-au organizat ședințe „luni 22 decembrie”. Au existat mesaje de influențare, intimidare. Apoi, multă lume, din ce o să vedem, multă lume, mulți dintre cei care ne-au scris, au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, tocmai pentru că există o teamă că participarea la o astfel de întâlnire să aibă repercusiuni”, a explicat Nicușor Dan.

Președintele a subliniat că dacă după discuțiile de luni cu magistrații se vor face orice fel de acuze care să vizeze pe cineva din sistem, va fi o altă întâlnire publică, în care persoanele vizate să poată să-și exprime opinia, apărarea față de acuzele care sunt aduse.

Magistrații au transmis președintelui problemele grave din Justiție

Președintele a precizat că a primit de la magistrați aproximativ 2.000 de pagini de documente, care includ atât propuneri de eficientizare a procedurilor judiciare, cât și sesizări considerate grave.

Printre sugestii se află idei privind simplificarea procedurilor pentru infracțiuni minore, în cazul recunoașterii vinovăției, pentru a reduce încărcarea parchetelor și instanțelor.

Totodată, Nicușor Dan a subliniat că o parte importantă a mesajelor primite semnalează probleme structurale din interiorul sistemului judiciar. Acestea vizează rolul conducerilor instanțelor, modul de numire a colegiilor de conducere, procedurile de promovare, precum și delegările și detașările considerate arbitrare.

Președintele a precizat că sesizările nu reprezintă fapte dovedite, ci acuzații care trebuie verificate prin proceduri legale. Cu toate acestea, el a atras atenția că volumul și caracterul recurent al acestora indică existența unei suspiciuni serioase privind modul de funcționare al sistemului.