Traian Băsescu va primi un apartament în locul vilei de protocol. De ce a fost luată această decizie

Guvernul a amânat deja de două ori decizia prin care trebuia să i se acorde fostului președinte Traian Băsescu o vila de protocol. Inițial, se vehicula că va primi o vilă situată în apropierea fostului sediul PD-L, partid pe care l-a și condus în trecut.

De ce nu mai primește Traian Băsescu o vilă de protocol

Potrivit Digi24, fostul președinte ar urma să primească un apartament. ”Am solicitat un apartament. Casa era mult prea mare”, a spus Traian Băsescu pentru sursa citată.

Potrivit legii, foștii șefi de stat pot să obțină o locuință de protocol, 75% din indemnizație, dar și pază SPP.

În cazul lui Traian Băsescu, aceste privilegii au fost retrase în trecut pe fondul unei decizii definitive de colaborare cu Securitatea și unei Legi care i-a retras drepturile.

În 2022 i-au fost retrase privilegiile lui Traian Băsescu

În 23 martie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis definitiv că fostul președinte Traian Băsescu a fost colaborator al Securității ca poliție politică, dând declarații sub numele conspirativ „Petrov”.

În octombrie 2021, Legea 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român a fost modificată (prin Legea nr. 243/2021), fiind introdus un nou articol care prevede că foștii președinți pierd dreptul la aceste beneficii dacă o instanța a constatat prin decizie definitivă că au avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia.

”Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de șef al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia”, prevede art.3 din Legea 406/2001, introdus în octombrie 2021.

Fostul președinte a reacționat printr-un mesaj scurt, după decizia instanței, spunând că se va adresa Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). El a atacat, însă, Legea la CCR, iar judecătorii constituționali i-au dat câștig de cauză.