Reforma pensiilor magistraților ajunge din nou în analiza instanței supreme. Secțiile Unite decid dacă sesizează CCR asupra proiectului Guvernului Bolojan

Judecătorii instanței supreme urmează să discute oportunitatea sesizării Curții Constituționale în legătură cu noul proiect adoptat recent de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. Documentul propune modificări importante privind vârsta de pensionare și cuantumul pensiei pentru magistrați.

În comunicatul transmis de Înalta Curte, magistratul de serviciu a precizat că ședința are loc în baza prevederilor Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară. Obiectivul este de a stabili dacă textul proiectului de lege îndeplinește cerințele constituționale înainte de a fi trimis spre promulgare. Secțiile Unite vor analiza modificările propuse în raport cu atribuțiile definite de Constituție și de Legea nr. 47/1992 privind organizarea Curții Constituționale.

”La data de 5 decembrie 2025, ora 12:00, a fost convocată ședința Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, în conformitate cu prevederile art. 27 lit. b) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, având ca obiect al ordinii de zi sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025).

În cadrul ședinței Secțiilor Unite se va analiza textul actului normativ în raport de atribuțiile stabilite în temeiul art.146 lit.a) din Constituția României și art. 15 alin.(1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale”, anunță Instanța supremă într-un comunicat de presă.

Guvernul Bolojan propune o reformă strictă: vârsta de pensionare crește la 65 de ani

Noul proiect privind pensiile magistraților, adoptat de Guvern săptămâna trecută, prevede creșterea graduală a vârstei standard de pensionare până la 65 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei de serviciu nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate. Executivul susține că măsurile sunt necesare pentru sustenabilitatea sistemului, dar și pentru armonizarea pensiilor speciale cu principiile generale de echitate în domeniul public.

Proiectul a fost întâmpinat însă cu opoziție fermă din partea Consiliului Superior al Magistraturii. CSM a emis aviz negativ, argumentând că propunerile Guvernului afectează independența sistemului judiciar și statutul magistraților. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensiile lor să rămână apropiate de nivelul ultimului salariu, susținând că motivația financiară este o componentă esențială a funcției.

În replică, premierul Ilie Bolojan a subliniat că formula de 70% reprezintă un compromis acceptabil, care previne dezechilibrele bugetare și răspunde cerințelor de reformă asumate la nivel european.

Un proiect anterior, declarat neconstituțional

Situația actuală este cu atât mai sensibilă cu cât un proiect similar a fost deja respins de Curtea Constituțională în luna octombrie. Atunci, CCR a admis sesizarea formulată chiar de Înalta Curte, motivând că Executivul nu a solicitat în termenul legal avizul consultativ al CSM, o etapă obligatorie în procedura legislativă.

Decizia CCR a obligat Guvernul să revină rapid cu o variantă revizuită, care să respecte procedurile formale. Chiar și așa, tensiunile dintre puterea executivă și sistemul judiciar persistă, iar convocarea Secțiilor Unite arată că Înalta Curte analizează cu precauție fiecare aspect al reformei.

Dacă instanța supremă decide să sesizeze Curtea Constituțională, proiectul de lege va fi blocat temporar până la pronunțarea CCR. În cazul în care nu există motive de neconstituționalitate, documentul poate merge mai departe către promulgare.

Citește și

Când începe să ningă puternic în România. Meteorologii anunță un val de 11 zile cu zăpadă continuă

Când începe să ningă puternic în România. Meteorologii anunță un val de 11 zile cu zăpadă continuă

Apel pentru combaterea nostalgiei comuniste. ”România este asaltată de politicieni care susțin că Nicolae Ceaușescu a fost un patriot. Represiunile Securității, foametea, frigul și suferința sunt banalizate”

Apel pentru combaterea nostalgiei comuniste. ”România este asaltată de politicieni care susțin că Nicolae Ceaușescu a fost un patriot. Represiunile Securității, foametea, frigul și suferința sunt banalizate”