ÎCCJ acuză Guvernul că blochează plata salariilor restante ale magistraților și amenință cu proces

Instanța supremă susține că executivul și Ministerul Finanțelor refuză să asigure resursele necesare pentru plata unor drepturi stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și executorii.

Într-o plângere prealabilă transmisă autorităților, ÎCCJ acuză explicit ”refuzul nejustificat al Guvernului României și al Ministerului Finanțelor de a asigura și pune la dispoziția reclamantei toate fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante.”

Banii, mutați de la salarii restante la cheltuieli sociale și locale

În urma negocierilor și dezbaterilor pe marginea adoptării bugetului, aproximativ 1,1 miliarde de lei din bugetul ÎCCJ au fost redirecționați, la solicitarea PSD, pentru ajutoare sociale, și 770 milioane lei către autorități locale.

ÎCCJ susține că aceste sume erau destinate exclusiv achitării unor drepturi salariale restante, stabilite definitiv în instanță și scadente în 2026.

În document, instanța supremă argumentează că statul avea obligația legală de a include aceste sume în buget.

”Obligația de plată este certă, lichidă și exigibilă”, spune ÎCCJ,

Judecătorii susțin că nealocarea fondurilor echivalează cu un refuz administrativ ilegal și încalcă propriile acte normative adoptate de Guvern în anii anteriori privind eșalonarea plăților.

Acuzații grave: încălcarea Constituției și a separației puterilor în stat

ÎCCJ merge mai departe și acuză Executivul că subminează statul de drept: ”Hotărârile judecătorești definitive [...] constituie acte de autoritate publică, iar executarea lor este o componentă esențială a statului de drept.”

Instanța avertizează că neplata acestor sume golește de conținut deciziile instanțelor și afectează încrederea publică în justiție.

De asemenea, ÎCCJ invocă inclusiv jurisprudența CEDO, subliniind că statul nu poate invoca lipsa fondurilor pentru a evita executarea hotărârilor și consideră că situația este incompatibilă cu principiul separației puterilor.

Totodată, ÎCCJ susține că există și o problemă de inegalitate și că ”se creează un tratament diferențiat nejustificat”. Judecătorii arată că alți ordonatori de credite au primit fonduri pentru drepturi restante, în timp ce bugetul instanței supreme a fost diminuat.

Ce cere ÎCCJ Guvernului

Prin plângerea prealabilă, instanța solicită:

1. alocarea integrală a fondurilor necesare,
2. rectificarea bugetară, dacă este cazul,
3. un răspuns motivat în termen legal.

Amenințare explicită: urmează procesul

ÎCCJ avertizează că, în lipsa unei soluții rapide, va acționa Guvernul în instanță: ”Ne rezervăm dreptul de a sesiza instanța de contencios administrativ competentă.”

Mai mult, instituția condusă de Lia Savonea anunță că ar putea cere penalități și despăgubiri pentru întârzierea plăților.

Citește și

Polițist din Timiș, găsit împușcat pe un câmp din Arad. Primele indicii duc spre o sinucidere

Polițist din Timiș, găsit împușcat pe un câmp din Arad. Primele indicii duc spre o sinucidere

Grindeanu, mesaj direct pentru Bolojan: ”Ilie, este despre economie, nu despre sărăcie”

Grindeanu, mesaj direct pentru Bolojan: ”Ilie, este despre economie, nu despre sărăcie”

Wiz Khalifa mai are o șansă să scape de condamnarea la închisoare cu executare primită pentru că a fumat canabis pe scena festivalului „Beach, Please!”

Wiz Khalifa mai are o șansă să scape de condamnarea la închisoare cu executare primită pentru că a fumat canabis pe scena festivalului „Beach, Please!”