Guvernul explică de ce reforma impozitării proprietății nu mai putea fi amânată: ”Nu mai puteam continua în felul acesta”
Galerie foto (1 fotografii): Guvernul explică de ce reforma impozitării proprietății nu mai putea fi amânată: ”Nu mai puteam continua în felul acesta”
Vlad Măntoiu | Publicat: 11.01.2026 13:49 | Actualizat: 11.01.2026 13:54
Guvernul României a transmis, într-o informare de presă, motivele pentru care reforma impozitării proprietății a devenit inevitabilă, în contextul majorării impozitelor și taxelor pe clădiri, terenuri și autovehicule. Executivul afirmă că menținerea vechiului sistem ar fi accentuat dezechilibrele bugetare și ar fi pus în pericol finanțarea europeană a României.
Adaugă iAMnews.ro ca sursă preferată în Google
Potrivit Guvernului, România se afla printre statele europene cu cea mai redusă pondere a veniturilor obținute din impozitarea proprietăților.
”România era printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din țările europene. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE”, arată executivul în informarea emisă.
Această situație a limitat sever capacitatea autorităților locale de a-și finanța cheltuielile curente și investițiile, explică Guvernul.
Discrepanțe majore și impozite necorelate cu valoarea reală
Guvernul mai semnalează existența unor diferențe semnificative de impozitare între localități, precum și faptul că, în cazul persoanelor fizice, taxele nu reflectau valoarea de piață a clădirilor.
”Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice”, se precizează în informarea oficială
De asemenea, un alt argument invocat este nivelul redus de colectare a impozitelor locale. Potrivit Guvernului, peste o treime dintre impozite nu erau încasate, iar valorile nu erau actualizate cu rata inflației.
”Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili, lipsă de performanță în administrație și creşterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta”, mai transmite executivul.
România are angajamente asumate prin PNRR și față de Comisia Europeană
Guvernul reamintește că reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și în negocierile cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar.
”Reforma impozitării proprietății a fost prevăzută în angajamentele asumate de Guvernul României, aprobate de Comisia Europeană în ianuarie 2025”, se mai arată în informare.
Amânarea repetată a deciziilor ar fi pus în pericol cererile de plată din PNRR, în valoare de sute de milioane de euro.
Impact bugetar estimat: plus 3,7 miliarde lei în 2026
Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate este estimată să aducă venituri suplimentare de aproximativ 3,7 miliarde de lei în anul 2026, o creștere de peste 30% față de anul precedent.
Guvernul subliniază că aceste sume rămân la bugetele locale, în condițiile în care bugetul de stat nu mai poate susține transferuri suplimentare din cauza deficitului.
Cum se schimbă impozitarea clădirilor și terenurilor
Baza de impozitare a clădirilor și terenurilor a fost recalibrată ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață, programată pentru 1 ianuarie 2027. Creșterea medie a bazei de impozitare este estimată la aproximativ 70%, până la nivelul de 2.677 lei pe metru pătrat, echivalentul a circa 535 de euro/mp, valoare considerată de Guvern un cost mediu național realist de construire pentru o locuință cu finisaje standard.
Executivul subliniază că această valoare nu include terenul, TVA-ul sau marja dezvoltatorului și este utilizată ca referință tehnică prudentă și uniformă, cu caracter tranzitoriu, până la implementarea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăților.
Un alt pilon al reformei îl reprezintă eliminarea scutirilor și facilităților care, potrivit Guvernului, generau distorsiuni majore între contribuabili: ”Se urmărește lărgirea bazei de impozitare și reducerea distorsiunilor dintre contribuabili”, precizează Guvernul, arătând că facilitățile rămân posibile doar în cazuri țintite, stabilite la nivel local, dar limitate la maximum 5% din veniturile colectate în anul anterior.
De ce pot apărea creșteri peste media de 70%
Guvernul avertizează că, deși majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70-80%, în anumite situații creșterea poate fi semnificativ mai mare. Acest lucru este explicat prin efectul cumulativ al mai multor factori.
În primul rând, a fost eliminat sistemul coeficienților de reducere în funcție de vechimea clădirii și tipul acesteia. Astfel, valoarea impozabilă nu mai este diminuată cu până la 50% pentru clădirile foarte vechi, cu 30% pentru cele construite în urmă cu 50-100 de ani sau cu 10% pentru clădirile de peste 30 de ani. De asemenea, a fost eliminată reducerea suplimentară aplicată blocurilor mari, cu mai mult de trei etaje și peste opt apartamente.
”O clădire care anterior beneficia de reduceri cumulate importante ajunge să fie impozitată la o bază mult mai apropiată de valoarea standard”, explică Guvernul
Ce se schimbă la impozitarea autovehiculelor
În ceea ce privește autovehiculele, Guvernul subliniază că arhitectura de bază a sistemului a fost păstrată, impozitarea continuând să fie calculată în funcție de capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracțiuni de 200 cm cubi. Această abordare a fost menținută pentru a asigura predictibilitate și aplicare uniformă la nivel local.
Modificarea introdusă vizează valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de cilindree, care au fost diferențiate în funcție de norma de poluare Euro. Astfel, vehiculele cu tehnologii mai vechi și mai poluante suportă impozite mai ridicate, în timp ce cele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creșteri temperate.
Guvernul arată că această diferențiere respectă criterii obiective armonizate la nivel european și urmărește internalizarea costului de mediu, fără introducerea unei taxe noi și fără riscuri administrative.
Clarificări privind autoturismele hibride
Referitor la impozitarea autoturismelor hibride, executivul precizează că o simplă încadrare în categoria ”hibrid” nu este suficientă. Comentariile Comisiei Europene au impus ajustarea criteriilor în funcție de nivelul real al emisiilor de CO2.
În logica jalonului PNRR M59, doar vehiculele care emit sub 50 g/km CO2 pot fi considerate cu impact redus asupra mediului, iar ”categoria generică ‘vehicul hibrid’ nu este acceptată automat ca proxy pentru emisii scăzute”, mai arată Guvernul.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.
Cele mai citite
