ESZ Prahova spune că este transformat în ”țap ispășitor” în criza apei și dă vina pe decizii eronate ale ANAR și Ministerului Mediului

Reacția vine după ce ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a cerut demisia conducerilor Administrației Bazinale Buzău-Ialomița (ABA) și a operatorului de apă ESZ Prahova, acuzându-le de ascunderea riscurilor legate de curățarea unui bazin de acumulare, situație care a dus la întreruperea aprovizionării cu apă pentru 100.000 de persoane, dar în și spitale și școli, și închiderea temporară a centralei electrice OMV Petrom de la Brazi.

Oficialii ESZ Prahova susțin că toate acuzațiile privind responsabilitatea societății în criza apei sunt ”mincinoase, nefondate și reprezintă o campanie intenționată de dezinformare”.

” Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. nu poate accepta să fie transformată în țap ispășitor pentru erori administrative și pentru efecte hidrologice care nu se află sub controlul său”, susține conducerea operatorului de apă.

ESZ Prahova precizează că operează o infrastructură aflată în administrarea ANAR, care are o vechime de peste 50 ani și care se bazează pe tehnologia și materialele anilor 1960 - 1970. Contractul ESZ Prahova de operare a bunurilor aflate în domeniul public al statului a fost încheiat cu ANAR în 23 iulie 2013 și prelungit periodic. ESZ a făcut public și contractul încheiat cu ANAR.

Oficialii ESZ Prahova prezintă, în zece puncte, care este adevărul din punctul lor de vedere în criza apei.

”Cauza reală a crizei apei: deciziile eronate ale ANAR și Ministerului Mediului privind Barajul Paltinu”

Oficialii operatorului de apă susțin că situația actuală nu a fost generată de ESZ Prahova SA, ci este ”rezultatul direct al deciziilor hazardate și greșite” ale Administrației Naționale “Apele Române” și ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, care au dispus scăderea nivelului apei din Barajul Paltinu, sursa principală de alimentare a întregului județ.

”Aceste decizii, luate fără o fundamentare tehnică adecvată și fără consultarea subscrisei societăți, au:

• redus considerabil volumul disponibil de apă brută,
• destabilizat procesele de tratare,
• pus presiune pe întreg lanțul de alimentare,
• creat un risc structural asupra continuității serviciului public.

Responsabilitatea pentru diminuarea necontrolată a nivelului din Barajul Paltinu aparține exclusiv ANAR și Ministerului Mediului, iar orice încercare de a arunca vina asupra ESZ Prahova este o falsificare a realității”, acuză ESZ Prahova.

”Fenomenele meteo din weekendul trecut – turbiditate extrem de ridicată și imposibil de controlat”

Oficialii ESZ Prahova explică efectele pe care le-au avut precipitații masive din weekendul trecut, care au generat o turbiditate excepțional de mare a apei brute, ”cu valori imposibil de gestionat în regim normal de exploatare”.

”Aceste condiții au provocat:

• încărcarea apei cu sedimente, namol și argilă,
• depășirea limitelor tehnologice de tratare,
• creșterea semnificativă a timpilor de filtrare și tratare a apei.

Niciun operator din România nu poate asigura tratare normală în condiții de turbiditate extremă provocată de fenomene naturale violente”, susține ESZ Prahova.

”Infrastructura este în proprietatea statului – ESZ Prahova nu are dreptul legal să facă investiții majore”

ESZ Prahova aduce, ca argumente pentru lipsa de responsabilitate în criza apei, și prevederile din contractul încheiat cu ANAR.

”Contractul de operare nr. 12175/23.07.2013, încheiat între ANAR și ESZ Prahova S.A., stabilește clar responsabilitățile:

Articolul 19 din contract: „Administrația Națională Apele Române va efectua lucrările de reparații capitale ale bunurilor în limita fondurilor alocate de la buget”.

Articolul 27 din contract: „Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. va efectua pe cheltuiala sa lucrările de întreținere și reparații curente ale bunurilor, pentru a le menține în starea în care au fost primite la momentul încheierii contractului”.

Aceste două articole elimină orice dubiu: ESZ Prahova nu poate realiza investiții majore în infrastructura învechită. Responsabilitatea pentru modernizarea infrastructurii revine strict ANAR”, susțin oficialii operatorului de apă.

”Se caută vinovați în interiorul societății pentru a acoperi greșelile altora”

Potrivit oficialilor ESZ Prahova, vina este aruncată asupra operatorului de apă pentru a acoperii ”deciziile eronate” privind gestionarea Barajului Paltinu de către instituțiile responsabile.

”Adevărul este simplu și documentat:

• nivelul apei a fost scăzut prin decizie administrativă, fără ca ESZ Prahova să fie informată de eventuale evenimente neprevăzute care ar fi putut apărea;
• fenomenele meteo au amplificat turbiditatea;

ESZ Prahova a fost obligată să trateze apă în condiții imposibile, iar acum operatorul este acuzat pe nedrept”, a precizat sursa citată.

”Demersurile pentru reabilitarea Bazinului de Apă Curată Lunca Mare - blocate de ani de zile la nivel ministerial”

În ce privește Bazinul de Apă Curată (BAC) Lunca Mare, ESZ Prahova spune că acesta face parte dintr-o amenajare hidrotehnică desfășurată pe o lungime de 3 km în albia majoră a râului Doftana, între Cheile Brebu (unde se afla Priza de apă brută Brebu) și Barajul Voila și este realizată conexiunea cu conductele ce alimentează Stația de tratare a apei Voila. Amenajarea a fost construită între anii 1982 - 1986, iar Bazinul de Apă Curată a fost pus în funcțiune în anul 1988. Scopul acestuia este de a realiza o acumulare tampon de apă curată pentru Stația de Tratare a Apei Voila în situatii de viituri. Volumul de nivel maxim este 315.000 mc, iar volumul util este 258.000 mc.

”ESZ Prahova S.A. a întocmit încă din 2021 Nota conceptuală pentru „Reabilitarea Bazinului de Apă Curată Lunca Mare”. Documentul a fost însușit de ANAR și Ministerul Mediului, însă procesul administrativ s-a derulat într-un ritm lent, întinzându-se pe ani de zile. Administrația Națională Apele Române ne transmite prin adresa nr. DDI-PI/28960/31.10.2025 referitor la realizarea investiției "Reabilitarea Bazinului de Apă Curată și a lucrărilor anexe pe râul Doftana, judetul Prahova" că a fost emis Avizul CTE M.M.A.P. nr.31 /30.09.2025 și urmează să fie supus avizării documentației în cadrul Consiliului lnterministerial, urmând ca în anul 2026 să se emită actul aprobator prin Hotărâre de Guvern.

După aprobarea indicatorilor tehnico-economici și sub condiția asigurării fondurilor necesare, durata de realizare a investiției este de 32 luni, din care 8 luni pentru proiectare și 24 luni pentru execuție.

Responsabilitatea pentru blocaj aparține exclusiv instituțiilor centrale, nu operatorului”, a adăugat ESZ Prahova.

”Obligații ale operatorilor de apă care au contract de furnizare apă tratată și clorinată cu ESZ Prahova”

Oficialii operatorului de apă din Prahova a precizat și că fiecare operator de alimentare cu apă potabilă trebuie să aibă rezervoare de înmagazinare a unei rezerve de apă care să asigure alimentarea utilizatorilor prin rețeaua proprie de distribuție.

”Conform normativelor în vigoare, volumul total al unui rezervor trebuie să asigure, în caz de avarie la obiectele amonte de rezervor, consumul zilnic maxim al cerinței de apă pentru minim 12 ore. Existența permanentă a rezervei de apă în rezervoarele de înmagazinare diminuează la minim timpul în care nu este asigurată alimentarea cu apă în situații de exploatare deosebite( hidro-meterologice, avarii).

Tuturor operatorilor de apă cu care Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. are contract de furnizare apă tratată și clorinată li s-a transmis, în anul 2024, adresa nr. 1969/ 22.04.2024, prin care au fost anuntați despre această obligație”, au arătat oficialii ESZ.

”Comunicarea instituțiilor abilitate despre scăderea nivelului din Barajul Paltinu”

În ce privește acuzația că, în 22 octombrie 2025, o persoană angajată din cadrul SGA Prahova - ABA Buzău a luat legătura telefonic cu un angajat al ESZ Prahova pentru a îl invita la o ședință operativă la Barajul Paltinu, cu participanți atât din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cât și de la ANAR, oficialii operatorului de apă susțin că abia în 27 octombrie, aceasta a primit prin e-mail minuta în care apărea societatea ca și invitată prin 2 doi angajați, ”în realitate concluziile nefiind însușite de societate”.

”Prin adresa DIME-ELCP 18262/29.10.2025 am fost informați despre continuarea demersurilor de golire a barajului și că în cadrul ședinței au participat 2 angajați ai societății.

Înțelegem că, după această adresă, au avut loc mai multe ședințe ale Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Prahova, unde societatea noastra nu a avut calitatea de invitată, ședinte la care au fost adoptate hotărâri cu privire la Barajul Paltinu, care nici măcar nu ne-au fost comunicate. Doar dupa oprirea apei am fost invitați la aceste ședințe și ni s-au trasat sarcini”, susțin oficialii ESZ Prahova.

Despre banii pe care ANAR i-a dat ESZ Prahova pentru reparația Bazinului de Apă Curată Lunca Mare

Oficialii ESZ Prahova susțin că afirmațiile potrivit cărora ANAR a dat bani ESZ Prahova pentru reparația Bazinului de Apă Curată Lunca Mare nu au niciun fundament.

”În decursul anilor 2024-2025, ANAR a majorat aportul în numerar al acționarului unic cu suma de 12.363.000 lei pentru realizarea investiției “Sistem Informatic de Monitorizare Operațională” de tip GIS-SCADA, care se află în faza de achiziție, respectiv perioada de depunere oferte.

Anterior, ultima capitalizare a societății prin majorarea aportului acționarului unic a avut loc în anul 2014, pentru reabilitarea Stației de Tratare Măneciu”, a explicat sursa citată.

”Măsuri luate pentru reducerea impactului”

Conducerea Exploatare Sistem Zonal Prahova a adăugat ce măsuri a luat pentru a minimiza efectele asupra consumatorilor:

• spălarea și dezinfectarea decantoarelor, filtrelor și rezervoarelor din cadrul Stației de Tratare Voila;
• mentenanța tuturor echipamentelor din cadrul Stației de Tratare Voila: pompe de dozare, instalație de dozare sulfat de aluminiu, verificarea vanelor, înlocuirea lamelelor de la podurile racloare;
• achizitionarea unei pompe dozatoare noi pentru reactivi de tratare a apei;
• finalizarea lucrărilor la calea de rulare a decontorului radial DR2;
• mentenanța echipamentelor de clorinare;
• declanțarea procedurilor pentru achiziționarea unor echipamente noi de clorinare și realizarea unei linii noi de dozare clor;
• suplimentarea stocurilor de materiale de tratare;
• creșterea frecvenței de monitorizare a calității apei;
• informarea beneficiarilor cu privire la eventualele reduceri de debit;
• comunicarea situației tuturor factorilor implicați, reamintind necesitatea menținerii rezervelor de apă.

”Situatia patrimoniului operat de ESZ Prahova”

Oficialii ESZ Prahova au precizat că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a fost inițiator al unui proiect de act normativ în vederea concesionării directe a bunurilor către societate.

”Actul normativ propus ar permite în special administrarea în siguranță a bunurilor din domeniul public al statului, realizarea de investiții fără grevarea bugetului public și asigurarea confortului social. Administrația Națională Apele Române a transmis de mai multe luni informații la clarificările solicitate ministerele avizatoare, însă nici până în prezent actul normativ nu a fost repus pe circuitul de avizare de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor”, a adăugat sursa citată.

”Cu privire la politizarea conducerii ESZ Prahova”

Procedura de selecție a membrilor Consiliului de Administrație la Exploatare Sistem Zonal Prahova SA, pentru un mandat de 4 ani, ”s-a derulat în mod transparent, cu scopul de a asigura profesionalizarea consiliului, potrivit standardelor de guvernanță corporativă a întreprinderilor publice”, astfel cum au fost dezvoltate în Principiile de guvernanță corporativă ale Organizației pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, fiind organizată de autoritatea publică tutelară - Administrația Națională Apele Române.

Procedura de selecție s-a desfășurat în conformitate cu prevederile art. 29 din OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu Anexa 1 la HG nr. 639/2023.

”Având în vedere aceste considerente, prin Decizia Administrației Naționale Apele Române nr. 600/09.08.2024, a fost constituită Comisia de selecție și nominalizare a candidaților pentru ocuparea posturilor de membru în Consiliul de administrație Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., cu modificările ulterioare. Comisia de selecție și nominalizare constituită la nivelul autorității publice tutelare, ANAR, a avut următoarea componență:

a) 2 membri desemnați prin ordin de către conducătorul autorității publice tutelare;

b) 2 membri desemnați de AMEPIP, prin ordin al președintelui;

c) un expert independent, selectat de AMEPIP.

Faptul că societatea este acuzată că în conducerea acesteia sunt persoane numite pe criterii politice este contrazisa de Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice, care a transmis, prin adresa nr. 3210/03.04.2025, Avizul Conform nr. 107/03.04.2025, prin care a confirmat îndeplinirea condițiilor legale de desfășurarea a întregii proceduri de selecție pentru cele 7 posturi de administrator în cadrul Consiliului de Administrație al Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., precum si rezultatul acesteia”, susține conducerea ESZ Prahova.

În ce privește acuzațiile că Monica Hunyadi - implicată în scandalul zborurilor Nordis - a ocupat o poziție-cheie în ESZ Prahova și a fost implicată în criza apei din Prahova și Dâmbovița, conducerea operatorului de apă susține că, în prezent, aceasta ”nu mai este angajata societății”, fără a preciza de când s-a încheiat contractul acesteia cu operatorul de apă.

---