Diana Buzoianu cere demisia conducerilor ABA Buzău-Ialomița și ESZ Prahova: “Au transmis informații false”

Potrivit Ministerului Mediului, ABA Buzău-Ialomița și ESZ Prahova au transmis instituției asigurări oficiale că reducerea nivelului apei din acumulare nu va afecta alimentarea populației. Realitatea s-a dovedit însă diferită, iar documentele interne arată că cele două entități avertizaseră reciproc, în scris, asupra riscului de creștere a turbidității și de imposibilitate a tratării apei.

“Au existat multiple comunicări – oficiale, în scris – între ABA Buzău-Ialomița și ESZ Prahova în care se avertiza asupra riscurilor de a nu putea fi asigurată apa din cauza creșterii turbidității. În comunicările transmise oficial Ministerului Mediului aceste riscuri nu au fost însă invocate”, a declarat Diana Buzoianu.

Ministra acuză și lipsa informării autorităților locale: “La fel nu au fost comunicate primarilor, prefecților, consiliilor județene și, evident, nici populației.”

Corpul de Control a fost trimis pentru analiză completă

În fața discrepanțelor majore dintre informările oficiale și situația reală din teren, Ministerul Mediului trimite Corpul de Control pentru verificarea lanțului de responsabilități, a deciziilor și a eventualelor încălcări ale procedurilor.

Ministra subliniază și modul nejustificat în care au fost schimbate estimările privind reluarea tratării apei: “Termenul de 72 de ore (…) a fost schimbat ieri, fără nicio explicație, când au venit cu un termen de 6 zile. Și acest lucru va fi analizat de Corpul de Control.”

Cronologia incidentului de la Paltinu

Documentele prezentate de Minister arată că avariile la golirile de fund ale barajului erau cunoscute încă din iunie 2025, iar în lunile următoare toate instituțiile implicate erau informate despre starea tehnică precară.

Iunie 2025: Apar primele probleme tehnice grave:

• 17 iunie – ABA Buzău–Ialomița descoperă o obturație la golirea de fund GF2, provocată de desprinderea unui batardou subacvatic.
• 18 iunie – O inspecție confirmă avariile: ambele goliri de fund sunt nefuncționale și se convoacă urgent Comisia pentru Urmărirea Comportării Construcțiilor (Comisia UCC).

Iulie 2025: Se decide coborârea controlată a nivelului apei

• 24 iunie – 2 iulie – Comisia UCC și expertul tehnic recomandă scăderea nivelului lacului pentru siguranță.
• Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor Hidrotehnice (CONSIB) avizează coborârea nivelului până la cota 620 mdMN.
• 25 iulie – Este aprobat programul de coborâre, cu obligația monitorizării stricte.

Iulie - Octombrie 2025: Coborârea nivelului continuă

• Barajul este exploatat conform procedurilor.
• Monitorizările lunare arată o agravare a colmatării la admisia golirii de fund.
• Se ajunge la concluzia că trebuie coborât suplimentar nivelul până la cota 603-604 mdMN pentru remediere.

Octombrie 2025: Situația se complică

• O inspecție subacvatică confirmă că admisia GF2 este blocată cu sedimente.
• CONSIB formează o echipă mixtă (ANAR, MMAP, Hidroelectrica, ESZ Prahova) pentru decizii finale.
• ESZ Prahova este informat oficial despre riscul întreruperii alimentării cu apă și despre obligațiile sale: surse alternative, acumulări tampon, avertizarea populației.
• Operatorul nu implementează aceste măsuri.

Octombrie - Noiembrie 2025: Asigurări false

• ABA Buzău-Ialomița, ESZ Prahova și Hidroelectrica transmit în mod oficial Ministerului Mediului că nivelul scăzut nu va afecta alimentarea cu apă.
• În paralel, cele două instituții își trimit una alteia avertizări privind riscul de turbiditate crescută, dar nu informează Ministerul și autoritățile locale.

Final de noiembrie 2025: Criza explodează

• Precipitațiile abundente, împreună cu nivelul scăzut, au dus la o turbiditate foarte mare a apei brute.
• Stația Voila nu mai poate trata apa.
• DSP confirmă că distribuirea apei netratabile ar fi periculoasă.
• Se întrerupe alimentarea cu apă în Prahova.

Ministerul: Oprirea apei nu a fost decizia noastră

Ministerul Mediului precizează că nu administrează barajul, nu operează stațiile de tratare și nu decide sistarea apei. Instituția arată că a acționat pe baza informărilor primite, informări care s-au dovedit “incomplete și incorecte”.

---