Dosarul incendiului de la Institutul ”Matei Balș” ajunge în instanță după cinci ani de anchetă. Două persoane, o firmă și spitalul, trimiși în judecată pentru moartea a nouă pacienți

• Două persoane, o firmă și Institutul ”Matei Balș” au fost trimise în judecată pentru abuz în serviciu și distrugere care a avut ca urmare un dezastru.
• Acuzațiile vizează decesul a 9 pacienți, dintre care 4 au fost găsiți morți după incendiu, iar alți 5 care erau internați în Pavilionul V al spitalului au decedat în zilele următoare, în unitățile medicale unde au fost transferați.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au finalizat după mai bine de cinci ani ancheta în dosarul privind incendiul din Pavilionul 5 al Institutului ”Matei Balș” din București și au trimis dosarul în 20 aprilie 2026 la Judecătoria Sectorului 2.

În dosar vor fi judecați:

• Simona Corina Gabriela Ilie (fostă Berezițchi), la data faptelor șefa Biroului Achiziții Publice și Contractare din Institutul de Boli Infecțioase ”Matei Balș”, pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, și distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, în concurs real;
• societatea Midan Fire Exit SRL, pentru distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru;
• Mihăiță Dănilă, administratorul de fapt al firmei Midan Fire Exit SRL și, concomitent, cadru tehnic PSI (prevenire și stingere a incendiilor) angajat în Institutul ”Matei Balș”, pentru distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru;
• Institutul Național de Boli Infecțioase ”Prof. Dr. Matei Balș”, pentru distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.

Șefa Biroului Achiziții de la Institutul ”Matei Balș”, contract cu dedicație cu o lună înaintea pandemiei de COVID

Procurorii o acuză pe șefa Biroului Achiziții Publice din Institutul ”Matei Balș” că în 11 februarie 2020 a semnat contractul nr. 713, în valoare de 242.000 lei fără TVA, și apoi, în 21 decembrie 2020, actul adițional nr. 1 în valoare de 66.000 lei fără TVA, cu societatea Midan Fire Exit SRL, prin care firma urma să asigure serviciile de intervenție pentru situații de urgență ale institutului. Contactul a fost semnat cu o lună înainte de declararea pandemiei de COVID-19.

”Contractul a fost atribuit prin achiziție directă, cu nesocotirea pragului legal de 135.060 lei fără TVA prevăzut de legislația achizițiilor publice: depășind această sumă, instituția era obligată să organizeze o procedură concurențială - licitație publică - prin care mai mulți operatori economici să poată depune oferte. Prin recurgerea la achiziția directă, această procedură a fost ocolită, ceilalți operatori economici fiind privați de dreptul de a participa”, au scris procurorii în rechizitoriul trimis instanței.

Anchetatorii susțin că, prin contractul din februarie 2020, Simona Corina Gabriela Ilie a favorizat societatea Midan Fire Exit SRL, cu care avea legături personale și profesionale, pentru că soțul inculpatei era angajat al firmei. Mai mult, arată procurorii, Simona Corina Gabriela Ilie și administratorul de facto al firmei activaseră anterior în structuri comerciale cu același sediu social și același reprezentant.

În acest fel, susțin procurorii, Șefa Biroului Achiziții a produs Institutului ”Matei Balș” un prejudiciu de peste 285.000 de euro, iar contractul a fost dat unei firme care nu avea aviz ISU pentru a presta astfel de servicii și nu avea echipe cu care să facă astfel de lucrări.

”Prin fapta sa, inculpata a produs o pagubă de 285.999,06 lei fără TVA în dauna institutului, reprezentând sumele plătite din fonduri publice pentru servicii care nu îndeplineau condițiile legale și care s-au dovedit, în concret, ineficiente pentru prevenirea riscurilor și intervenția la incendiu.

Inculpata cunoștea neconformitățile societății contractate - aceasta nu deținea avizul emis de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) necesar prestării serviciilor, nu dispunea de echipele specializate, de dotările minime obligatorii și nici de dispeceratul prevăzut de lege. Această cunoaștere a rezultat chiar din clauzele contractuale redactate de inculpată: obligațiile esențiale ale societății - obținerea avizului, constituirea personalului specializat, asigurarea dotării materiale - nu aveau stabilit niciun termen de îndeplinire, lăsând societatea să funcționeze nelimitat în afara cadrului legal”, au precizat procurorii Parchetului Tribunalului București.

În acest context, șefa Biroului Achiziții a lăsat Institutul ”Matei Balș” fără o structură de intervenție la momentul izbucnirii incendiului din ianuarie 2021.

”Inculpata a creat și perpetuat astfel o aparență de conformitate, în timp ce, în realitate, unitatea spitalicească era lipsită de un mecanism efectiv de intervenție în caz de incendiu. La momentul izbucnirii incendiului din 29.01.2021, absența unei structuri reale de intervenție a făcut ca stingerea ori limitarea consecințelor acestuia să fie cu neputință, inculpata contribuind în mod direct la acest rezultat”, potrivit acuzațiilor din dosar.

Contract cu o firmă fără aviz ISU și fără personal sau echipamente pentru incendii

Firma Midan Fire Exit SRL este acuzat că a prestat servicii de intervenție pentru situații de urgență în cadrul institutului fără a deține avizul legal emis de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) pentru sectorul de competență, fără resursă umană și bază materială adecvate.

”Serviciile contractate se încadrau în categoria P1 - tipul de serviciu privat pentru situații de urgență care impune, potrivit legii, constituirea unor echipe specializate de minimum 3 persoane pe tură, dotate cu costume de protecție tip pompier, aparate de respirat cu aer comprimat și echipamentele de intervenție aferente.

Pe întreaga durată a relației contractuale, societatea nu a solicitat și nici nu a obținut avizul necesar, nu a constituit echipele specializate prevăzute de lege și nu a dispus de niciuna dintre dotările minime obligatorii, inclusiv autospeciale de intervenție”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

În aceste condiții, în noaptea incendiului din Pavilionul V, din 28 spre 29 ianuarie 2021, serviciul era asigurat de un singur pompier, care nu avea costum de protecție și nici aparat de respirat cu aer comprimat.

”Lipsa acestor echipamente a făcut imposibilă pătrunderea în zona cu fum pentru a localiza și stinge focul ori cel puțin pentru a limita extinderea acestuia, echivalând în fapt cu absența oricărei capacități reale de intervenție la momentul producerii dezastrului”, susțin anchetatorii.

Responsabilul cu prevenirea incendiilor din spital a ignorat sistematic prezența aerotermelor în saloanele cu oxigen

În cazul lui Mihăiță Dănilă, procurorii susțin că a fost simultan administrator în fapt al firmei Midan Fire Exit SRL și cadru tehnic PSI (prevenire și stingere a incendiilor) angajat în Institutului ”Matei Balș”, ”două roluri cu caracter vădit conflictual”.

”Pe de o parte, în calitate de cadru tehnic PSI al institutului, era legal responsabil cu identificarea și evaluarea pericolelor de incendiu din unitate, cu instruirea personalului în privința riscurilor specifice și cu asigurarea respectării normelor de apărare împotriva incendiilor - inclusiv interzicerea surselor externe de încălzire în saloanele cu oxigen activ.

Pe de altă parte, administra în fapt societatea Midan Fire Exit SRL, deși funcția formală de administrator era deținută de o altă persoană care nu exercita nicio atribuție reală de conducere”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

Cu aceste două roluri, Mihăiță Dănilă a generat un mecanism infracțional în care:

• a inițiat și instrumentat el însuși procedurile de contractare a societății pe care o administra - întocmind referatele de necesitate prin care justifica achizițiile și contribuind astfel la atribuirea contractelor către o societate neconformă;
• în calitate de responsabil PSI al institutului, a ignorat în mod sistematic prezența aerotermelor în saloanele cu oxigen, fără a-și îndeplini obligația de a identifica și semnala zonele cu risc ridicat.

”Prin conduita sa, inculpatul a contribuit direct atât la imposibilitatea prevenirii incendiului, cât și la imposibilitatea intervenției eficiente după producerea acestuia”, potrivit acuzațiilor procurorilor.

Institutul nu a identificat și nu a evaluat riscurile folosirii aerotermelor în saloanele cu oxigen

Institutul de Boli Infecțioase ”Matei Balș” va fi judecat pentru distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, pentru că a contractat servicii de intervenție pentru situații de urgență cu societatea Midan Fire Exit SRL, neavizată de IGSU și lipsită de resursele necesare, și a tolerat, în contextul lipsei agentului termic, introducerea și utilizarea de surse externe de încălzire în saloanele destinate pacienților dependenți de oxigenoterapie.

”Personalul medical cunoștea sau ar fi trebuit să cunoască prezența aerotermelor, controalele la intrarea în unitate nu au fost eficiente, iar în unele cazuri cadrele medicale au permis în mod explicit introducerea acestora.

Institutul nu a identificat și nu a evaluat riscurile asociate utilizării surselor electrice de încălzire în spații cu concentrație ridicată de oxigen - deși normele sanitare interziceau în mod explicit folosirea reșourilor, radiatoarelor și aerotermelor în saloanele cu oxigen activ tocmai pentru că aerul îmbogățit cu oxigen face extrem de ușoară aprinderea materialelor textile”, au scris procurorii în rechizitoriu.

Anchetatorii susțin că personalul nu a fost instruit corespunzător cu privire la acest pericol, nu a existat un plan efectiv de măsuri la incendiu adus la cunoștința angajaților și nu a fost verificată niciodată, pe durata pandemiei, concentrația de oxigen din saloane.

”Lipsa unui serviciu de urgență conform și funcțional a determinat imposibilitatea limitării consecințelor incendiului după izbucnirea acestuia”, potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

Ancheta a stabilit că dezastrul din ianuarie 2021 de la Institutul ”Matei Balș” din București a fost rezultatul unui concurs de cauze independente și complementare, ”fiecare dintre inculpați suprimând, prin conduita sa, un mecanism distinct de prevenire sau limitare a consecințelor incendiului”:

• contractarea unui serviciu privat de urgență neconform, cu încălcarea legislației achizițiilor publice, în scopul favorizării unui operator lipsit de capacitate reală de intervenție;
• tolerarea utilizării surselor externe de încălzire în saloane cu aport activ de oxigen;
• cumulul de roluri incompatibile exercitat de aceeași persoană, în calitate de furnizor de facto și responsabil tehnic PSI simultan al aceleiași unități sanitare.

Cum s-a produs incendiul

Incendiul a izbucnit în 29 ianuarie 2021, în jurul orei 05:05, în contextul pandemiei de COVID-19, în Pavilionul V al Institutului Național de Boli Infecțioase ”Prof. Dr. Matei Balș”, unitate sanitară publică desemnată să acorde asistență medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2, a căror îngrijire presupunea administrarea continuă de oxigenoterapie. Dosarul a fost înregistrat inițial la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, fiind preluat în aceeași zi de Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

După stingerea incendiului, în Pavilionul V au fost găsiți decedați patru pacienți. Restul pacienților internați în pavilion au fost evacuați și transferați în alte secții ale institutului sau în alte spitale din București.

În zilele următoare, alte 22 de persoane care fuseseră internate în Pavilionul V la momentul izbucnirii incendiului au decedat, existând la acel moment suspiciunea că decesele puteau fi puse în legătură cu incendiul.

Ancheta a relevat că, pe fondul lipsei agentului termic din unitatea sanitară în perioada respectivă, aparținătorii pacienților au introdus în pavilioane surse externe de încălzire - aeroterme și calorifere electrice - cu știința sau cel puțin cu toleranța personalului medical.

”Această practică reprezenta o cutumă instalată treptat, iar cercetarea locului faptei a evidențiat prezența a 11 aeroterme și 8 calorifere electrice în incinta Pavilionului V.

Pericolul era cu atât mai ridicat cu cât pacienții internați primeau oxigen prin mască în flux continuu: aerul îmbogățit cu oxigen îmbibă materialele textile din jur, făcând extrem de ușoară aprinderea lor la contactul cu orice sursă de căldură. Normele sanitare în vigoare interziceau în mod explicit folosirea surselor electrice de încălzire în saloanele cu oxigen activ tocmai din această cauză”, susțin procurorii.

Cercetările efectuate au stabilit că incendiul a fost provocat de contactul unor materiale textile - scame și/sau lenjerie de pat - cu o aerotermă pusă pe pardoseală, între paturile 2 și 3 din salonul 63 de la parterul Pavilionului V.

”Prezența aerotermei a fost documentată prin cercetarea la fața locului și prin declarațiile martorilor, care au arătat că focul a izbucnit inițial în zona patului nr. 2, utilizat de un pacient intrat în posesia aparatului pe perioada spitalizării”, potrivit procurorilor.

26 de persoane decedate, din care 9 ca urmare a incendiului

Urmărirea penală a fost începută in rem, pentru distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, cu consecința decesului a 26 de persoane, precum și distrugerea, degradarea și aducerea în stare de neîntrebuințare a Pavilionului V, a echipamentelor și sistemelor aferente.

”Ancheta a impus administrarea unui probatoriu variat și complex, incluzând autopsii medico-legale, expertize genetice pentru identificarea victimelor, expertize criminalistice și tehnico-științifice, constatări în specialitatea achiziții publice și percheziții domiciliare.

Probele administrate au stabilit că, anterior producerii incendiului, riscurile existente la nivelul unității sanitare erau cunoscute și tolerate, iar imediat după producerea acestuia au fost identificate eforturi de disimulare a neregulilor”, au mai scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

Concluziile autopsiilor medico-legale au arătat că, din cei 26 de pacienți decedate, 9 au murit din cauza expunerii la incendiu, iar celalți 17 din cauze patologice, fără legătură cu incendiul.

Ca urmare a acestor constatări, în 23 iunie 2025, procurorii au dispus schimbarea încadrării juridice, noua încadrare vizând infracțiunea de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, cu consecința decesului a 9 persoane.

Totodată, a fost dispusă disjungerea cauzei și clasarea cu privire la cele 17 decese din cauze patologice, faptele neconstituind infracțiuni.

În 24 iunie 2025, în cauza disjunsă - extinsă și sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu - procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de cele patru persoane fizice și juridice, trimise acum în judecată.

---