Deputații vor vota cererea de ridicare a imunității lui Nelu Tătaru. Fostul ministrul PNL al Sănătății, acuzat de luare de mită

Deputații juriști au termen până la ora 13:00 să întocmească raportul în cazul lui Nelu Tătaru, avizul fiind emis înainte de votul din plen.

Imunitatea lui Nelu Tătaru votată supusă la vot

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a transmis președintelui Camerei Deputaților cererea de ridicare a imunității parlamentare pentru încuviințarea efectuării procedurilor privind percheziția în cazul fostului ministru al Sănătății Nelu Tătaru.

Potrivit regulamentului Camerei Deputaților, deputații pot fi urmăriți penal pentru fapte fără legătură cu mandatul lor, însă nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei Deputaților, după ascultarea lor.

Fostul ministru este acuzat de luare de mită

Nelu Tătaru este acuzat de luare de mită, după ce a primit în decurs de trei luni, sume cuprinse între 100 și 500 de lei, precum și alimente de la 45 de persoane, potrivit DNA.

El se declară nevinovat și a afirmat că nu a cerut nimic în actul medical.

”Sunt nevinovat. Nu am văzut probe, nu am condiționat şi nu am cerut niciodată nimic în actul medical. Las justiţia să-şi facă treaba şi vedem ce va fi. Din punctul meu de vedere trebuie să ne punem întrebări: de ce nu a existat un flagrant? Cred că este o problemă”, a spus Nelu Tătaru.

Ce prevede regulamentul Camerei Deputaţilor

Articolul 193.din Regulamentul Camerei Deputaţilor prevede că, în temeiul art. 72 din Constituţia României, republicată, deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor.

Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor de către ministrul justiţiei. Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reţinere, arestare sau percheziţie. Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţă deputaţilor cererea, în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi spre examinare, care va stabili, prin raportul său, dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 5 zile de la sesizare, prin votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este secret.

Ministrul justiţiei va înainta Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi toate documentele pe care aceasta le solicită; în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputaţilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotărî cu privire la acest refuz. Cererea prevăzută la alin. (2), împreună cu raportul comisiei, se înaintează grupului parlamentar din care face parte deputatul în cauză. Grupul îşi va exprima punctul de vedere cu privire la cerere într-un raport scris, în termen de 5 zile de la data sesizării grupului.