Depozitarea gazelor românești în Ucraina, doar o opțiune. Bolojan explică acordul semnat de Nicușor Dan și Zelenski

Declarațiile premierului vin după ce acordul a fost criticat de senatorul AUR Petrișor Peiu, care l-a acuzat pe șeful statului că ar fi acceptat ca gazele naturale din Marea Neagră să fie depozitate în Ucraina. Parlamentarul a susținut că documentul ar reprezenta ”cel mai rușinos document din istorie”, comparându-l cu tratatul semnat de România cu URSS în 1991.

Bolojan: ”Există această posibilitate, nu o obligație”

Întrebat despre posibilitatea depozitării gazelor naturale în Ucraina, inclusiv a celor care ar urma să fie extrase din proiectul Neptun Deep, premierul a explicat că acordul nu impune o astfel de decizie.

”Nu înseamnă că dacă Ucraina sau o altă țară are capacitate de depozitare, România va depozita gazele în țara respectivă. Înseamnă că există această posibilitate și atunci suntem în această parte de Europă în care, atunci când putem, țările din această parte de Europă, pentru a ne asigura rezervele de combustibil, pentru a ne asigura surse de alimentare diverse, trebuie să colaborăm atât pe zona de interconectări – magistrale de gaz, magistrale de rețele electrice de mare putere, zone de stocare – în așa fel încât atunci când este cazul să ne putem ajuta unii pe alții”, a declarat Ilie Bolojan.

Șeful Guvernului a subliniat că acordul creează doar un cadru de cooperare regională și că eventualele proiecte concrete ar urma să fie stabilite ulterior prin înțelegeri separate.

”Nu înseamnă că dacă Ucraina sau o altă țară are capacitate de depozitare România va depozita gazele în țara respectivă. Înseamnă că există această posibilitate”, a spus premierul.

Cooperare regională pentru securitate energetică

Potrivit premierului, cooperarea dintre statele din Europa Centrală și de Est este esențială pentru consolidarea securității energetice, mai ales în contextul nevoii de diversificare a surselor de aprovizionare.

”Suntem în această parte de Europă în care, atunci când putem, țările din această zonă, pentru a ne putea asigura rezervele de combustibil și sursele diverse de alimentare, trebuie să colaborăm atât pe zona de interconectări, magistrale de gaz, magistrale electrice de mare putere, cât și pe zone de stocare, în așa fel încât atunci când este cazul să ne putem ajuta unii pe alții”, a explicat Bolojan.

În opinia sa, dezvoltarea infrastructurii energetice comune ar permite statelor din regiune să reacționeze mai eficient în eventuale situații de criză.

Probleme în infrastructura energetică regională

Premierul a mai arătat că o parte dintre interconectările energetice dintre statele din regiune au fost dezvoltate încă din perioada comunistă, inclusiv cele dintre România, Ucraina și Serbia.

În același timp, infrastructura energetică din Europa Centrală și de Est prezintă încă limitări care afectează circulația energiei și a gazelor.

”Unde trebuie să lucrăm în continuare este la conectarea, îmbunătățirea conectării pe relația Ungaria-Austria, pe componenta de electricitate, iar pe partea de gaz sunt gâtuiri pe coridorul vertical nord-sud, în zona Bulgariei, unde mai trebuie crescută capacitatea”, a spus Bolojan.

El a subliniat că dezvoltarea acestor conexiuni ar permite țărilor din regiune să își ofere sprijin reciproc în momentele de tensiune pe piața energetică.

Ce prevede acordul energetic România - Ucraina

Acordul semnat la București stabilește mai multe direcții de cooperare în domeniul energiei între cele două state.

Documentul prevede extinderea schimburilor de energie electrică dintre România și Ucraina prin construirea unor noi linii de transport. Printre proiectele menționate se numără o linie electrică aeriană de 400 kV între Cernăuți și Suceava și o linie de 110 kV între Porubne și Siret.

Un alt obiectiv al acordului este dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze, proiect regional care conectează Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina.

Inițiativa are rolul de a diversifica rutele de aprovizionare cu gaze pentru Europa și de a reduce costurile de transport prin cooperare între statele implicate, în coordonare cu instituțiile Uniunii Europene.

De asemenea, documentul menționează și explorarea posibilității de a utiliza depozitele subterane de gaze din Ucraina pentru stocarea gazelor transportate prin Coridorul Vertical sau provenite din producția viitoare din Marea Neagră, inclusiv din proiectul Neptun Deep.

Totuși, formularea din acord se referă însă la analizarea acestei opțiuni, fără a stabili o obligație concretă pentru România.

---