De la „Oxfordul Nordului” la absenți în masă. Cum a ajuns Liceul „Anastasie Bașotă” din Pomârla să nu trimită niciun candidat la Bacalaureat 2025
Galerie foto (1 fotografii): De la „Oxfordul Nordului” la absenți în masă. Cum a ajuns Liceul „Anastasie Bașotă” din Pomârla să nu trimită niciun candidat la Bacalaureat 2025
Ene Valentina | Publicat: 21.06.2025 12:49 | Actualizat: 21.06.2025 13:14
Într-un județ Botoșani obișnuit să apară în statistici cu rezultate modeste la examenul de Bacalaureat, comuna Pomârla a bifat în 2025 un record greu de imaginat: niciunul dintre cei patru absolvenți înscriși la sesiunea din iunie nu s-a mai prezentat în sălile de examen.
Adaugă iAMnews.ro ca sursă preferată în Google
Situația este cu atât mai surprinzătoare cu cât instituția de la care provin elevii – Liceul Teoretic „Anastasie Bașotă” – este una dintre cele mai vechi școli din România și poartă de decenii bune eticheta de „liceu elitist”, grație istoriei sale și rangului deopotrivă academic și patrimonial.
Liceul din România care nu a avut niciun candidat la Bacalaureat
Fondat în 1879, prin donația boierului filantrop Anastasie Bașotă, liceul din Pomârla a fost gândit pe modelul „școlilor de băieți” londoneze, cu internat și ferme proprii. De-a lungul secolului XX instituția a adunat un patrimoniu considerabil – sute de hectare de pădure și teren agricol –, menit să asigure autofinanțarea: profesorii erau plătiți din veniturile pădurii, iar elevii primeau burse și uniforme. În anii comunismului, o parte din avere s-a pierdut, dar prestigiul a rămas; absolvenți ai liceului au devenit profesori universitari, academicieni sau ambasadori.
În ultimele două decenii însă, declinul demografic a lovit puternic zonele rurale din nordul Moldovei. Populația comunei Pomârla a scăzut la puțin peste 2.500 de locuitori, iar Liceul „Anastasie Bașotă” – care găzduia în perioada interbelică peste 400 de copii – abia mai înscrie o clasă pe an. În 2024, doar patru elevi au încheiat ciclul liceal cu drept de participare la Bacalaureat, iar rezultatele simțitor sub media națională (doar 25 % promovare în sesiunea precedentă) au erodat suplimentar motivația candidaților.
De ce au lipsit toți patru?
Directorul unității școlare invocă „motive personale și economice” ale familiilor. Doi dintre absolvenți au plecat la muncă sezonieră în Occident înainte de înscrierea la examen, sperând să economisească bani pentru facultate; altul ar fi ales o școală postliceală tehnică în Iași, unde admiterea nu condiționează diploma de Bac; iar al patrulea, potrivit conducerii, „a renunțat după un semestru în care a acumulat absențe masive”.
Inspectoratul Școlar Județean analizează însă posibilitatea ca lipsa de pregătire pedagogică specializată – doar două catedre de matematică și informatică ocupate prin suplinire – să fi avut un rol decisiv în decizia de abandon.
Efectele asupra comunității
Absența totală la „examenul maturității” pune sub semnul întrebării nu doar reputația liceului, ci și viitorul său financiar. Conform metodologiei Ministerului Educației, subfinanțarea determinată de numărul mic de elevi poate duce la restructurarea unor posturi sau chiar la comasarea instituției cu școala gimnazială din localitate.
Primăria Pomârla admite că scenariul nu este de dorit, întrucât liceul reprezintă „o marcă identitară”. Totodată, dispariția profilului teoretic i-ar obliga pe elevii din zonă să facă naveta la Dorohoi sau Botoșani, la 20-30 km distanță – costuri care pentru multe familii sunt prohibitive.
Pe termen scurt, conducerea liceului planifică un program de remediere destinat claselor a XI-a și a XII-a, cu profesori aduși prin detașare din centre urbane. În paralel, se negociază parteneriate cu universități tehnice pentru organizarea de cursuri STEM și tabere de vară, în speranța reîmprospătării imaginii școlii. Rămâne de văzut dacă astfel de inițiative vor fi suficiente pentru a readuce elevii în sălile de examen și a împiedica un nou dezastru statistic.
Cazul Pomârla nu este singular, ci se înscrie într-o tendință mai amplă: ruralul românesc pierde anual mii de adolescenți către migrația economică, iar școlile mici au dificultăți în a asigura personal calificat. Deși rata cumulată de participare la Bacalaureat 2025 a crescut ușor față de anul precedent (la 84 %), în peste 40 de licee – majoritatea tehnice sau agricole – prezența s-a situat sub 50 %. Experții în educație avertizează că, fără investiții consistente în consiliere și burse țintite, „absenții nemotivați” se vor transforma în următorii ani din excepție în regulă.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.
Cele mai citite
