Locurile de veci devin mai ușor de obținut, dar nu și mai ieftine. Ce prevede noua lege votată de Senat

Ene Valentina | Publicat: 21.06.2025 11:13 | Actualizat: 21.06.2025 11:53
Senatul României a adoptat, la 20 iunie 2025, o inițiativă legislativă care modifică articolul 315 din Codul administrativ (OUG 57/2019), deschizând calea către concesionarea directă a locurilor de înhumare și a spațiilor pentru urne către persoane fizice, fără etapele birocratice care îi puneau pe jar pe cetățenii aflați în situații-limită. Proiectul este semnat de senatorul PNL Lucian Rusu, care a argumentat în plen că „familiile din mediul rural nu își pot permite luni de așteptare și dosare complicate atunci când pierd pe cineva drag”.
În forma anterioară a legii, administrațiile locale erau obligate, în numeroase cazuri, să organizeze licitații sau să întocmească liste de așteptare înainte de a atribui un loc de veci. În practică, asta însemna cereri, dovezi de venit, multe drumuri la primărie și, nu de puține ori, perioade de așteptare de câteva luni.
Textul votat de Senat elimină aceste filtre: consiliile locale vor putea aproba, prin simplă hotărâre, concesionarea directă pe numele solicitantului, urmând ca actul de folosință să fie eliberat pe loc, odată cu certificatul de deces.
Inițiatorii susțin că noua procedură nu sacrifică transparența, ci doar scurtează drumul administrativ. Concesiunile se vor acorda, ca și până acum, pe durate prestabilite (de regulă 25 de ani), iar tarifele vor rămâne competența autorităților locale. Proiectul merge acum la Camera Deputaților, for decizional; dacă va primi vot favorabil și va fi promulgat, noile reguli ar putea intra în vigoare la începutul toamnei.
Tarife oficiale versus prețul pieței
Pe hârtie, un loc de veci administrat de o primărie nu este scump. În Iași, de pildă, concesionarea pe termen nelimitat costă 650 de lei, iar formula provizorie (șapte ani) doar 50 de lei. La aceste sume se adaugă taxe modice – 23 de lei pentru eliberarea unei adeverințe și 60 de lei pentru înhumare propriu-zisă – menite să acopere strict costurile de operare.
De la birocrație la piața liberă însă, distanța este uriașă. O simplă căutare pe platformele de anunțuri arată că, în același oraș, un loc de veci „la cheie”, cu cavou și grilaj, poate fi scos la vânzare între 10.000 și 50.000 de lei, în funcție de amplasare și amenajări. În București sau Cluj, prețurile pot depăși ușor echivalentul a 5.000 de euro, mai ales în cimitirele istorice ori în parcelele din apropierea principalelor alei.
Specialiștii din domeniul funerar atrag atenția că sumele practicate pe piața secundară nu sunt reglementate – vânzarea se face prin cesiune de concesiune, legală, dar speculativă. „Noua lege nu va opri supraprețul, însă va reduce nevoia oamenilor de a apela la intermediari exact în zilele în care sunt mai vulnerabili”, explică directorul unei firme de profil.
Impactul pentru administrații și cetățeni
Primăriile salută, în general, simplificarea: reducerea listelor de așteptare și eliminarea licitațiilor vor degreva aparatul tehnic și vor scurta timpul de răspuns, în special în comunele unde cimitirul local are un singur gestionar. Pe termen mediu, municipalitățile au în vedere digitalizarea registrelor de concesiuni și introducerea unui formular electronic unic, tocmai pentru ca cetățenii să nu mai fie nevoiți să stea la cozi.
În rândul populației, reacțiile sunt mixte. Organizațiile de protecție a consumatorului avertizează că primăriile trebuie să publice periodic situația locurilor disponibile și tarifele, pentru a preveni apariția unor „rezerve” gestionate informal de angajați sau de intermediari. Pe de altă parte, familiile care s-au confruntat recent cu pierderi spun că ar fi dat orice pentru a avea aceste reguli mai devreme: „Am așteptat două luni pentru o aprobare și am plătit de trei ori mai mult la privat doar ca să respectăm tradiția de a-l îngropa pe tata în satul natal”, povestește o ieșeancă.
Proiectul urmează să fie dezbătut în comisiile din Camera Deputaților la începutul lunii iulie. Dacă legea trece fără amendamente majore, Ministerul Dezvoltării va avea maximum 60 de zile să elaboreze normele metodologice. Acolo se va decide, între altele, dacă registrele de concesiune vor fi interconectate la nivel național și cum vor fi protejate categoriile vulnerabile, inclusiv prin tarife sociale sau pachete gratuite pentru persoanele fără venit.
Adaugă comentariu
Pentru a comenta, trebuie să fii logat. Dacă ai deja un cont, intră în cont aici. Daca nu ai cont, click aici pentru a crea un cont nou.












Cele mai citite











