De ce i se solicită despăgubri uriașe lui Nicușor Dan. Cum s-a ajuns în această situație

Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, a obținut 1.979.767 de voturi, mai exact un procent de 20,99% în primul tur al alegerilor prezidențiale și îl va întâlni în cel de-al doilea tur, programat pe 18 mai, pe George Simion, liderul AUR, care a primit 3.862.761 voturi, adica un procent de 40,96%.

Independentul Nicușor Dan i-a devansat pe Crin Antonescu (Alianţa electorală „România, Înainte!”), cu 1.892.930 de voturi (20,07%), şi pe Victor Ponta, un alt independent, care a primit 1.230.164 de voturi (13,04%).

Lui Nicușor Dan și Primăriei Capitalei li se solicită despăgubiri de 570.000 de euro

În calitatea sa de primar al Capitalei, Nicușor Dan este implicat în mai multe dosare care vizează diverse autorizații pe care el și instituția pe care o conduce trebuie să le elibereze. Un astfel de dosar a fost înregistrat pe 7 noiembrie 2022 la Tribunalul București, în care reclamant figurează Societatea Terra Nova Construct SRL, iar pârâți sunt Nicușor Dan și Primăria Capitalei.

Potrivit Fanatik, pe portalul instanțelor de judecată, reclamantul a solicitat obligarea, în solidar, a pârâților la plata sumei de 570.370,92 euro, în lei la cursul B.N.R. de la data plații, cu titlu de despăgubiri, pentru întârzierea cu aproximativ 7 luni (214 zile) în emiterea certificatului de urbanism din ianuarie 2022, pentru proiectul „Construire locuință unifamilială D+P+IE, cu anexe garaj, magazie, foișor, organizare de șantier, împrejmuire, utilități”, cu cheltuieli de judecată.

Pe 23 octombrie 2023, Tribunalul București, Secția a II-a, de contecios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului Primăria Municipiului București şi, în consecință, a respins cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind formulată față de o persoană fără capacitate procesuală de folosință, apoi a respins, ca rămasă fără obiect, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Primăria Municipiului București.

S-a arătat că emitentul actului de urbanism nu se confundă cu semnatarul final, care este primarul general, așa încât instanța de fond a încălcat disp. art.28 din Legea nr.554/2004, a contenciosului administrativ, coroborate cu disp. art.1.349 şi art.1.357, Cod civil, privind răspunderea civilă delictuală. S-a mai menționat că instanța de fond, în mod greşit, a aplicat norma materială de la art.19, alin.1 din Legea nr.554/2004, a contenciosului administrativ, întrucât nu se încadrează în situația prevăzută de legiuitor, mai precis nu putea să solicite anularea unui act administrativ care nu există, astfel că instanța de fond trebuia să facă aplicarea art.1, alin.1 şi art.8, alin.1, teza finală din Legea nr.554/2004, invocând, în drept, motivul de casare prev. de art.488, alin.1, pct.8, Cod de procedură civilă.